Având în vedere faptul că perioada iunie – noiembrie este considerată una cu risc crescut pentru infectarea cu virusul West Nile, care este transmis prin înțepătură de țânțar, reprezentanții DSP Suceava recomandă luarea următoarelor măsuri, în vederea prevenirii și limitării cazurilor de transmitere a infecției la om:
evacuarea apei din subsoluri;
repararea instalaţiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuinţelor;
renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejam de accesul ţânţarilor acoperindu-le bine, cu capace potrivite;
evitarea aruncării la întamplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii;
purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi și pantaloni lungi, daca ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Delta;
utilizarea substanţelor chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care să le aplicam pe părţile descoperite ale corpului;
împiedicarea pătrunderii ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/uși);
utilizarea substanţelor insecticide în locuință/în jurul locuinţei;
utilizarea în locuinţă a aerului condiţionat;
utilizarea plaselor împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau daca dormiţi în aer liber.
acoperirea pătuțului copilului sau căruciorului cu plase împotriva ţânţarilor.
Țânțarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre acestea făcând parte și infecţia cu virusul West Nile.
Pentru a-și depune ouăle femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora.
Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub forma adultă.
Larvele de țânțari se găsesc:
În apa acumulată în subsolurile blocurilor;
În apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
În bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalaţii neîntreținute;
În apa de ploaie pastrată în butoaie/vase în curte;
În apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întamplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
În apa din gropile și şanţurile de pe şantiere sau din locurile unde s-a lucrat la instalaţii;
Țânțarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, cautând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intra în locuinţe prin ferestrele lasate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot ramane peste noapte.
În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.
Direcția de Sănătate Publică Județeană Suceava va monitoriza cazurile depistate de infecție cu virus West Nile, conform Metodologiei Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
În anul 2019 nu s-au înregistrat cazuri de infecție cu virusul West Nile.
