Ziua de 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci – Ziua Crucii, este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Potrivit tradiţiilor, de Înălțarea Sfintei Cruci, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic) împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Nu este bine ca, de Inaltarea Sfintei Cruci, sa se manance usturoi, nuci, prune si peste. Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului. Se mai spune ca nu trebuie sa faci alte munci, cu exceptia culesului strugurilor, al nucilor si al ramurilor de alun din padure. De asemenea, nu este bine sa omori serpii sau ganganiile, pentru ca vei fi pedepsit.
Se mai crede ca, pentru a avea noroc tot anul, trebuie sa sfintesti niste monede si sa le pastrezi in portofel, alaturi de o cruciulita. In acest mod vei avea parte de belsug si spor in munca.
Ziua Crucii sau Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita de crestinii ortodocsi in data de 14 septembrie. Sarbatoarea este marcata cu cruce rosie in calendarul ortodox si este o zi de post negru.
Gasirea Sfintei Cruci s-a produs in urma poruncii Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita eforturile facute de Elena, la Golgota au fost gasite trei cruci. Pentru a stabili care este adevarata cruce, episcopul Macarie a poruncit ca o femeie moarta sa fie pusa pe fiecare cruce in parte. Odata ce Sfanta Cruce a Mantuitorului a fost atinsa, una dintre femei a inviat.