Una dintre cele mai importante mănăstiri din județul Suceava, inclusă pe lista monumentelor istorice, va fi consolidată.
Este vorba de Ansamblul Mănăstirii Sucevița care va beneficia de fonduri importante de la Compania Națională de Investiții (CNI).
De altfel, CNI a încheiat un contract cu firma Restaco SRL Suceava pentru consolidarea și reabilitarea bisericii, a turnului clopotniței, a turnului sud-vest, a zidului de incintă de la Mănăstirea Sucevița din comuna Sucevița.
Mănăstirea este clasată ca monument istoric și figureaza pe lista monumentelor istorice cu codul SV-II-a-A-05651.
Pentru lucrările executate, societatea comercială Restaco va primi 7,9 milioane de lei, fără TVA.
Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină, la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.
Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești – îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență “muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100×104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri.
