N-o interesează moda sau cluburile, nici care sunt ultimele tendinţe în make-up ori operaţii estetice, ci vapoarele, iar locul ei de muncă nu este un birou cochet dotat cu laptop ultimul răcnet, ci o hală imensă, unde se construiesc ambarcaţiuni. Oricât ar părea de… masculin, acest job îi vine mănuşă Alexandrei Tărniceru, o tânără frumoasă de numai 29 de ani, originară din Vatra Dornei, pentru care afacerile în domeniul naval s-au dovedit cea mai bună alegere în viaţă.
Alexandra şi-a croit drum în această lume rezervată bărbaţilor… fără premeditare. La 25 de ani figura ca partener în afacerea cu vapoare a unui prieten, dar numai cu numele. Când acesta a decis să abandoneze businessul, tânăra, în loc să lase firma să se ducă pe apa sâmbetei, a ales să-i sufle vânt în pupa şi s-o urce pe coama valului. Iar decizia ei s-a dovedit de bun augur. Imediat ce a preluat frâiele şi s-a implicat în companie, aceasta a crescut ca Făt-Frumos, scrie Libertatea.
Alexandra a avut multe de învăţat, căci nu e floare la ureche, mai ales ca femeie, să deprinzi tainele construcţiei de structuri metalice pentru ambarcaţiuni. Totul a fost nou pentru ea în această lume, fiindcă domeniul studiat în facultate şi joburile de după absolvire n-aveau nimic de-a face cu domeniul naval: “Am studiat marketing, turism, m-am ocupat de lucruri felurite, un bar într-o zonă bună din Capitală, o firmă specializată în servicii de curăţenie”, ne-a mărturisit ea.
Un ajutor important pe drumul ei către succes a fost mâna de lucru. Alexandra lucrează exclusiv cu români, chiar dacă halele în care con- struieşte de la zero iahturi şi vapoare se află în Italia. Sunt oameni specializaţi pe marile şantiere navale din Constanţa, Mangalia, Giurgiu, pe care i-a recrutat personal.
“Nu am ajuns singură la nivelul actual, unul de care sunt mândră, având în vedere comenzile. Eu sunt doar o femeie, însă în spatele meu se află o întreagă echipă, căreia îi mulţumesc, o echipă capabilă să onoreze comenzi pe mai multe şantiere din Italia. De ce aici? Pentru că reputaţia noastră, a românilor, este o garanţie a calităţii în domeniu şi găsim toată infrastructura ce înlesneşte munca noastră. În Italia sunt şantiere de tradiţie. În România ne-ar fi fost mult mai greu”, ne-a explicat tânăra.
E greu pentru o femeie să răzbească în lumea aceasta? Ne-am fi aşteptat ca Alexandra să se fi lovit de zidurile ridicate de convingerile misogine ale unora dintre bărbaţii cu care vine în contact prin natura meseriei, însă realitatea este alta.
La polul opus, am putea spune. Apariţia ei la negocieri este un elementsurpriză care-i aduce multe avantaje: “Contractorii sunt uimiţi când descoperă la negocieri o femeie, nici eu nu am mai întâlnit alta în branşă. M-am obişnuit, partea bună este că nu-şi permit să se certe cu mine cum s-ar fi certat cu un bărbat”, a recunoscut Alexandra, adăugând că nu se dă în lături să iasă din birou pentru a fi alături de muncitori, pe şantier.
Visează să aibă propriul şantier
Până în prezent, echipa româncei a predat 20 de vase, iar penultimul vapor construit de firma sa şi trimis mai departe pentru a fi mobilat, utilat şi apoi livrat beneficiarului este o lucrare aparte, de 106 metri lungime, care a necesitat multe luni de muncă. Este cel mai mare iaht construit de români în vreun port la Marea Mediterană! “Nu ştiu cine va fi beneficiarul, însă a fost o comandă specială, de care suntem mândri şi pe care sperăm să o putem admira pe apă”, ne-a dezvăluit afacerista. Cea mai mare dorinţă a Alexandrei, după ce a cunoscut succesul în domeniul naval? “Visul meu e să ajung să am propriul şantier”, spune tânăra, care a pariat şi a riscat multe pentru această afacere. Practic, a intrat în business fără garanţia că va reuşi, fără pregătire, doar cu o voinţă uriaşă de a-şi depăşi limitele şi de a învăţa ceva nou. “Mi-am urmat cu încredere munca, fără teama de eşec şi sper să reuşesc să o dezvolt. Cred că am moştenit simţul antreprenorial de la părinţi”, a încheiat tânăra.
