Gara Burdujeni- monument istoric. A fost pe locul al II-lea pe țară ca flux de călători

Clădirea reprezentativă pentru cartierul Burdujeni, dar și pentru municipiul Suceava, este fără îndoială Gara Burdujeni. Aceasta a fost construită, în perioada 1892-1902 sub conducerea inginerului inspector general Ernest Brăiescu de la Secția de Lucrări Noi CFR Iași, după macheta gării din orașul elvețian Fribourg.

Terenul era mlăștinos și a trebuit desecat cu pompe, iar apele au fost captate în drenuri subterane și dirijate spre râul Suceava. Gropile formate au fost acoperite cu pământ și prundiș în cantități mari, iar pentru asigurarea unui fundament mai solid s-au așezat una lângă alta grinzi de stejar de mărimea unui copac. Lucrările au fost executate de societatea particulară italiană Celesti Construttirice Edilitates Ceretti e Tanfani din orașul Milano.

Și astăzi, la câteva sute de metri de gară mai sunt terenuri mlăștinoase și chiar și un iaz care aparține de Regionala CFR. Conform unei statistici elaborate de Ministerul Transporturilor, ca flux de călători pe anul 2000, Gara Burdujeni a ocupat locul al II-lea pe țară, după Gara București Nord.
Între anii 1902-1918, Gara Burdujeni a fost gară de frontieră românească.

Gara Suceava-Burdujeni a fost inclusă în Lista monumentelor istorie din județ , elaborată în anul 2004. Sala principală a servit inițial ca sală de recepție și oficiu vamal. După Unirea Bucovinei cu România și până prin anii ’50 ai secolului al XX-lea, aici se țineau balurile date de CFR și Primărie, cu ocazia diferitelor manifestări. În sala principală a gării, sculptorul Iftimie Bârleanu a realizat macheta din ipsos a statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, care a fost ulterior turnată în bronz și amplasată în anul 1977 pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei.

Tradiția organizării balurilor în sala mare a gării a fost reluată după finalizarea lucrărilor de restaurare din anul 2006. Ridicarea corpului central a început în anul 1892 , iar între anii 1895-1898 au fost executate etajul superior și cele două pavilioane centrale din cărămidă roșie lustruită. Toate încăperile prevăzute în plan, conform cerințelor vremii erau vizate de șeful stației Romulus Bârsan. Cu timpul, pe lângă gară s-a înființat un cartier, unde locuiau peste 200 de persoane: funcționari vamali, ceferiști, polițiști, medici etc. Fiind gară principală, cu zece perechi de linii în raionul ei, și două mari cabine pentru schimbatul acelor la o extremitate și la alta, trenurile se încrucișau pe fiecare oră și totdeauna peronul era animat de lume multă.

Până în anul 1918 în clădirea gării a existat un oficiu vamal și unul poștal. După anul 1918, când Suceava și Ițcani revin sub administrație românească, multe spații ale clădirii devin disponibile în urma desființării punctului vamal. La data de 1 aprilie 1920, Casa Muncii a înființat în vastul local al gării un orfelinat mixt cu numele „Regina Maria”. Tot atunci s-au înființat o grădiniță de copii și o școală primară, ambele mixte. În anul 1923 se deschide aici și o școală profesională pentru fete cu specializările rufărie, croitorie, țesătorie – tot pentru copii de ceferiști. Aceste școli au funcționat în localul gării până în anul 1955 , când în clădirea acesteia au început să se desfășoare din nou activități ale administrației feroviare ca urmare a diferitelor procese de reorganizare.

După anul 1952 stația Burdujeni intră în transformări, vizibile odată cu darea în exploatare a liniei prin Stroiești către Păltinoasa ,pentru evitarea porțiunii limitative dintre Cacica și Strigoaia (astăzi Vârfu Dealului). Stația Burdujeni devine astfel placa turnantă pentru traficul de mărfuri între Ungaria și fosta URSS, fiind situată pe drumul strategic cel mai scurt. Între anii 1956-1961 Regionala C.F. Iași face prima reparație capitală a clădirii alături de unele modernizări. Până în 1955-1960 ,sala principală era singura sală festivă din Suceava, unde se țineau balurile date de CFR și primăria orașului, cu ocazia diferitelor manifestări. Între anii 1961-1963 liniile stației au fost pregătite pentru introducerea instalației de centralizate electrodinamică. În anul1975 liniile stației sunt legate la linia dublă în direcția spre Vîratec. În1981 se introduce tracțiunea electrică a trenurilor, apărând astfel primele locomotive electrice la Burdujeni.

În 1999, Gara Burdujeni, devenită între timp monument istoric, a intrat într-un amplu proces de restaurare și modernizare, lucrările fiind finalizate de abia în luna octombrie a anului 2006. acest timp, traficul feroviar a fost redirecționat către Gara Suceava Nord. Prin anul 2005 trenurile au început din nou să oprească în gara aflată în reparații, din cauza faptului că pasagerii localnici trăgeau semnalul de alarmă pentru a opri trenul în dreptul stației.[5] Lucrările au avansat greu din pricina lipsei banilor. Până în anul 2004, fondurile au provenit de la Compania Națională de Căi Ferate Române SA și s-au efectuat doar lucrări de întreținere, consolidare și reparații curente. Începând din 2004, Gara Burdujeni a fost inclusă în programul „Reabilitarea unor importante stații de cale ferată din România”, finanțat de Credit Suisse First Boston International pentru reabilitarea a 16 stații feroviare importante din România.

Lucrările au fost încredințate de Regionala CFR Iași, prin licitație, companiei Muha SRL Suceava, S-au executat lucrări de consolidare ale clădirii (cămășuiri armate la pereți, schimbarea grinzilor care susțineau acoperișul) și de modernizare (curățarea cărămidei de Ciurea de la fațadele exterioare, fiind completate zonele cu lipsuri și degradări ale fațadei; înlocuirea tâmplăriei vechi cu alta din lemn stratificat și geamuri de tip termopan, placarea cu gresie antiderapantă a holului central, a celui perimetral și a peronului, refacerea copertinei peronului principal, montarea de tablă Lindab pe acoperiș, restaurarea decorațiunilor murale din holul central, montarea unei centrale termice racordate la gaz metan și a unui grup electrogen nou, refacerea canalizătii, înlocuirea racordurilor electrice, a stâlpilor și a lampadarelor ce asigură iluminatul, amplasarea de panouri electronice de informare a călătorilor).

Piața Gării a fost refăcută cu pavele de trafic greu, în două nuanțe coloristice. Clădirea gării Suceava a fost redeschisă publicului călător la 17 noiembrie 2006 în prezența mai multor oficialități: Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Constantin Axinia, directorul general al Companiei Naționale de Căi Ferate Române SA, Sorin Flutur, directorul Regionalei Căi Ferate Iași, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.