Păstrăvăria Valea Putnei, aflată în administrarea Ocolului silvic Pojorâta, Direcția Silvică Suceava, este una dintre cele mai vechi păstrăvării din țară, în apropierea amplasamentului actual și care la înființare a avut doar rol de producere a puietului de păstrăv indigen în vederea repopulării apelor de munte cu păstrăv.
Apele de munte din această regiune au condiții deosebite pentru viața salmonidelor. Păstrăvul și limanul se găsesc aproape în toate râurile de aici: Bistrița, Neagra, Dorna, Moldovița, Suceava, Țibaul, Diaca și alți afluenți ai acestora. Pe Bistrița, de la Iacobeni în jos se găsește și lostrița. De remarcat faptul că pe Bistrița și afluenții săi, chiar în perioada plutăritului, lipanul și păstrăvul se găseau din abundență.
Astăzi, după abandonarea acestui mijloc de transport, aceste specii se găsesc din ce în ce mai rar. Cauzele multiple ca: braconajul, poluarea apelor de către unele întreprinderi, lipsa de pază și control, despădurirea versanților, construirea drumurilor forestiere și folosirea pietrelor și bolovanilor de pe aceste ape, trasul lemnelor pe pâraie, distrugerea cășițelor și a altor lucrări hidrotehnice rămase de la plutărit, care constituiau locuri de refugiu pentru pești, etc. au dus la sărăcirea apelor de aceste minunate elemente de faună. Cu alte cuvinte modificările biotopului au determinat un regres al salmonidelor în această zonă.
Administrația mai veche a pădurilor Fondului a acordat o atenție deosebită populării apelor de munte cu păstrăv ”clădind în anul 1896 câte o colibă de clocitul ouelor de pesce în Zarul Brodinei și în Valea Putnei, în anul 1897 în Demăcușa, în fine s-a prevăzut clădirea unei astfel de colibi în o vale laterală a râului Bistrița din ocolul silvic Iacobeni” (Zachar, A. Guzman, E., s.a., 1901, p. 205). Acestea sunt cele mai vechi păstrăvării din Bucovina. Ulterior s-au mai construit câte una în ocolul silvic Putna și Marginea, astfel că la nivelul anului 1905 existau 5 păstrăvării în care se creșteau anual câte 10 – 20 mii puieți păstrăv, care se deversau primăvara pe pâraie.
La timpul lor, aceste păstrăvării erau considerate ca moderne. Au fost distruse în primul război mondial, dar refăcute apoi. S-au construit încă două în ocolul silvic Vatra Dornei, una în cantonul Tisa și alta pe pârâul Argestru, care au fost date în funcțiune în toamna anului 1928. Prin exploatarea rațională a acestor 7 păstrăvării, apele de munte au fost bine populate.
Pescuitul se făcea pe baza unei taxe pe zi, la care se mai adăuga contravaloarea peștelui prins, achitată conform unor tarife în vigoare.
În anul 1943 existau în Bucovina 6 păstrăvării, din care una în ocolul silvic Argel, cu o capacitate anuală de 200 mii icre, Pojorâta cu 40 mii icre, Putna cu 20 mii icre, Marginea cu 6 mii, Vatra Dornei cu 30 mii și Falcău cu 10 mii. În fiecare an în apele de munte se deversau peste 300 mii icre.
În prezent există o păstrăvărie la Valea Putnei (ocolul silvic Pojorâta) și alta la Brodina (ocolul silvic Falcău), puțin față de posibilitățile care există. Desigur că se mai ridică o serie de probleme, îndeosebi cu hrana, dar apele noastre de munte trebuie repopulate cu salmonide. Paza și combaterea braconajului sunt primele măsuri care se impun.
Împădurirea malurilor tuturor cursurilor de apă prin plantare de anin, sălcii, plopi etc. care să asigure umbra și hrana reprezintă o altă măsură necesară. Construirea de cascade, praguri, pinteni, dărâmarea în ape a unor stânci sau bolovani în scopul de a crea adăposturi artificiale pentru păstrăv, lipan și lostriță sunt alte măsuri care se impun pentru redresarea salmonidelor în aceste ape. O activitate deosebită se desfășoară în ultimele decenii în direcția repopulării apelor de munte, în care scop anual se fac deversări de puieți de păstrăv pe diferite pâraie, puieți care sunt produși în păstrăvăria de la Valea Putnei. În această păstrăvărie, care în ultimii ani a fost modernizată, s-au făcut și încercări de producere a puieților de lostriță. Inițial au fost construite 15 bazine din pamint, toate aparținând familiei Antonovici, aveau un luciu de apă de cca. 800 mp și o capacitate de 25.000 – 30.000 puieți.
Conform registrului ”Cronica Ocolului silvic” din anul 1966 se menționează faptul că Ocolul silvic Pojorâta administrează o păstrăvărie construită în anii 1954 – 1955 cu un număr de 15 bazine având suprafața luciului de apă de 3489 mp, cu o casă de incubație cu 21 de incubatoare tip Wacek având o capacitate de 1.000.000 icre.
Păstrăvăria are o capacitate de 10 t de pește, anual pentru consum însă reușim să valorificăm cca 15 t. Vânzările se fac direct la solicitanți. Periodic se produc și puieți de păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte însă din familia salmonide producem păstrăv curcubeu – Salmo gairdneri – Regenbogenforelle și păstrăv fintinel – Salvelinus fontinalis – Bachsaibling.
„Avem păstrăvărie atât reproducători din păstrăvul curcubeu cât și din păstrăv fintinel. Întâmpinăm greutăți în perioadele de vară cu temperaturi foarte ridicate. Situată într-o zonă deosebit de pitorească pe traseul turistic spre Giumalău și Rarău, Păstrăvăria Valea Putnei reprezintă nu atât un loc de popas, ci o oglindă a sufletului silvicultorilor din această zonă. Efectivele actuale ale Păstrăvăriei sunt de aproximativ 10 t. Inițial, Păstrăvăria Valea Putnei avea caracter mixt: consum și repopularea apelor de munte din Bazinul Dornelor, Vama și Moldovița, dar în ultimii ani, datorită capacității mari de incubare a Păstrăvăriei Brodina, aceasta produce alevini de păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte. Păstrăvăria Valea Putnei produce păstrăv numai pentru consum”, susține Constantin Mitric, șef păstrăvărie Valea Putnei.