Apele pluviale adunate pe noua pistă a Aeroportului „Ştefan cel Mare” din Suceava au inundat grădinile a 20 de gospodării din oraşul Salcea. Sutele de tone de nisip aduse de torentul pluvial direcţionat de proiectanţii aeroportului pe o singură gură de deversare, subdimensionată, au îngropat culturile oamenilor din aval sub jumătate de metru de aluviuni. Consecinţa cea mai gravă este însă crearea, în mijlocul imaşului de la Salcea, a unui adevărat canion, scrie Adevărul.
Apele pluviale de pe pista Aeroportului adunate la un loc şi lăsate să coboare singure la vale au săpat în numai două săptămâni de ploi cel mai mare canion din judeţ. Cu o lăţime de peste zece metri şi adâncime de până la 15 metri, cu maluri ce se rup de la o zi la alta pe o lungime de peste 200 de metri, „Marele Canion” de sub Aeroportul din Salcea este considerat mai degrabă un fenomen geologic pe care nu vrea să şi-l asume nimeni.
Primarul oraşului Salcea, Ilie Lungu, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute Prefectura despre faptul că în partea din vale a Aeroportului „Ştefan cel Mare”, acolo unde s-a realizat într-un fel sau altul eliminarea de pe pista aeroportului a apei pluviale, lucrurile s-au complicat, fiindcă apa provenită de la ploile abundente ce au căzut începând de la jumătatea lunii trecute, direcţionată către singura ieşire spre pârâul Salcea, de la o înălţime de mai mulţi zeci de metri şi fără niciun fel de preocupare asupra zonei în care se va deversa, a produs pagube mari la mai bine de 20 de gospodării din aval.
Este vorba în principal de grădinile oamenilor peste care au venit, în valuri, apă cu nisip care s-a adunat în unele locuri pe o grosime de jumătate de metru. Oltea Dumitraş, una dintre persoanele ale cărei terenuri agricole au fost compromise după ce apa de ploaie căzută pe toată suprafaţa pistei Aeroportului, direcţionată spre vale printr-un făgaş insuficient dimensionat, i-a inundat recolta, a declarat că acum patruzeci de ani şi după aceea, pe pârâul Salcea – Erchei mergeau gospodinele cu rufele la clătit.
„Tot ce-am pus primăvara asta, n-am. N-am o legumă, n-am un cartof, n-am o fasolă, sunt sinistrată ca toţi sinistraţii. Asta s-a întâmplat şi nu avem ce face. Până când cei de la aeroport nu îşi rezolvă problema, să facă o altă scurgere, pentru că pe râpa aceea nu cred că se mai poate, fiindcă pământul se mişcă, iar groapa este de peste zece metri, vom fi mereu în pericol”, a spus Oltea Dumitraş. Mai în glumă, mai în serios, oamenii care şi-au văzut grădinile cu legume acoperite cu un strat gros de nisip s-au încurajat reciproc, apreciind că nu ar fi rău dacă fiecare şi-ar cumpăra nişte umbrele şi ar transforma rândurile de ardei, roşii şi cartofi în plaje, să atragă turiştii pe lângă pârâul Erchei, dacă nu va da Dumnezeu vreun alt tsunami.
Marele Canion de sub Aeroport Internaţional „Ştefan cel Mare” din Suceava Cu greu, am ajuns chiar în zona de unde a plecat tot necazul pentru locuitorii din vale. Am văzut că, la linia gardului de plasă al Aeroportului „Ştefan cel Mare”, este poziţionată o gură de deversare cu un diametru sub un metru. Dedesubt, un fel de bazin de decantare, deja colmatat. Urmează un şanţ betonat pe o porţiune de câţiva metri care face într-un fel racordul cu vechiul şanţ de scurgere al pistei Aeroportului, dalat cu piatră, realizat pe vremea lui Ceauşescu şi care îşi continuă drumul cam 150 de metri.
De acolo încep surpăturile. Cumva din dreapta se zăreşte şi un al doilea canal de scurgere cu dale din piatră, construit tot de comunişti, dar acum considerat inutil, astfel încât proiectanţii de la Aeroport l-au neglijat. La buza porţiunii de canal ceauşist începe „Marele Canion” din Salcea. Pe măsură ce apa adunată de pe toată pista modernizată şi extinsă a aeroportului şi-a găsit ca singură cale de scurgere ţeava amplasată conform proiectului, a hotărât, odată lăsată liberă, să facă ceea ce ştie mai bine: să erodeze.
Citeste mai mult: adev.ro/o8t7xb
