Localnicii din comuna suceveană Pojorâta au îmbrăcat, duminică, straie de sărbătoare și au participat cu mic, cu mare, la slujba religioasă oficiată la Biserica „Sfântul Nicolae” din Câmpulung Moldovenesc de un sobor de preoți în frunte cu IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
Lăcașul de cult a sărbătorit 115 ani de la înființare. IPS Pimen a fost așteptat la intrarea în localitate de tineri îmbrăcați în costumul popular tradițional, călare, iar odată intată în sat, înalta față bisericească a fost adusă cu caleașca până la biserică.
Localitatea Pojorâta se mândreşte cu un asemenea edificiu bisericesc unic, Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae cu şapte turnuri ce a fost ridicată în anul 1901, fiind unicată arhitectonic în cadrul bisericilor săteşti din Bucovina.
Deşi nu este înscrisă în Lista monumentelor din judeţul Suceava, reprezintă o raritate în România şi în Europa, datorită celor 7 turnuri (există doar 4 astfel de biserici în Europa).Păstrate şi restaurate cu grijă de istorici şi artişti, aceste adevărate vestigii, în ciuda nenumăratelor cotropiri şi distrugeri, sunt până astăzi locuri de reculegere şi meditaţie. Frumuseţea lor este unică din punct de vedere arhitectonic şi a materialelor folosite, unele din ele fiind adevărate minuni ale ingeniozităţii şi simţului artistic.
Edilul comunei, Bogdan Codreanu, l-a întâmpinat pe IPS Pimen cu un colac tradițional, iar copiii purtând ca și părinții frumoasele straie populare specifice locului l-au așteptat cu buchete de flori. Din mulțimea care a asistat la slujba religioasă nu a lipsit liderul organizației județene a PNL, senatorul Gheorghe Flutur, candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Suceava care a avut alături pe candidatul acestui partid la funcția de primar, Constantin Cosmaciuc, și alți membri liberali.
Și primarul Bogdan Codreanu care candidează pentru un nou mandat la funcția de primar și se află și pe lista pentru Consiliul Județean Suceava a avut alături pe președintele organizației municipale a PMP, Corneliu Popovici.
Codreanu i-a dăruit lui IPS Pimen un tablou cu biserica.
În cuvântul de învățătură, IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a spus că „întotdeauna oamenii care vizitează Bucovina rămân încântați de ceea ce văd, apreciind frumusețile de aici, fie a peisajului care are mai mult decât vede ochiul, are ceva duhovnicesc”.
„Dacă ne gândim mai bine la tot ce există aici, Bucovina, acești munți îmbrăcați în pădure, cu plante și flori, e ceva cu totul deosebit le place străinilor îndeosebi casele din Bucovina, cele de tradiție populară. Cele moderne nu mai sunt zugrăvite cu varul obișnuit. Culoarea albă odihnește ochiul, dar varul adevărat dezinfectează. Casa țărănească cu frumusețile ei, ce să mai vorbim de costumul popular, cel bărbătesc, dar ai ales cel femeiesc, o frumusețe neegalată, totul este măsurat în culori, aranjate și motivele florale de pe costum. Nicăieri nu vom găsi un port popular mai frumos decât cel din Bucovina. Și asta datorită curățirii minții și a inimii oamenilor de aici dar și a credinței. Și nu în ultimul rând datorită dragostei pentru muncă și ordine. Nicăieri nu vom găsi animale mai frumoase decât calul bucovinean. Munca bucovinenilor nu risipește nimic. M-am bucurat că în această zi am slujit aici în această biserică unde de-a lungul timpul au slujit atâția preoți”, a mai spus IPS Pimen.
La rândul său, preotul paroh George Fediuc, care a ajuns preot la acest lăcaș de cult în urmă cu un an, a spus că este un moment de sărbătoare pentru biserica și parorhia Sf. Nicolae.
„Un moment de sărbătoare încât în această perioadă se împlinesc 115 ani de la sfințirea bisericii și 120 de ani de la punerea pietrei de temelie. Iată că într-un timp record de cinci ani a fost zidită și ridicată biserica de înaintașii noștri, de cei vrednici care au pus umăr de la umăr și au ridicat acest lăcaș. Și noi urmașii lor suntem datori să ducem la bun sfârșit și să purtăm de grijă așa cum spunea IPS Pimen, de multe ori aceste biserici vechi și frumoase sunt ca niște bătrâni care au nevoie de îngrijre. Aceasta este menirea noastră de a purta de grijă nu numai de aceste frumoase comori ale ortodoxiei, ci să purtăm de grijă și de sufletele noastre”, a mai spus preotul George Fediuc.
Nu este nici o pleiada de politicieni,ca sa nu mai spunem ca IPS Pimen nu a oficiat o slujba la biserica “Sf. Nicolae” din campulung ca sa marcheze 115 ani de la fundarea bisericii comunale din Pojorata… Pur si simplu,a participat ,in mod cert fara sa faca politica,la slujba de la biserica Sf. Nicolae din Pojorata…
Erau acolo si niste papagali,primul papagal de anvergura raionala fiind Gheorghe Flutur,care umbla in aceste noi conditii atipice pentru propaganda sa pedelista,ca o gaina asomata,daca intelegeti,pe unde stie ca sunt oameni multi,alegatori din zona de munte,mai ales,hop si el,doar l-o baga in seama cineva…
Ar mai fi de facut cateva observatii:
– mai erau pe-acolo si alti papagali sau pseudopapagali,din colivia basista a lui Popovici,un fel de vrabioi tolomac,care se viseaza grangure…
– costumele bastinasilor din Pojorata erau (cum altfel??) la fel de jenante ca si titlul dvs. Ma refer la costumul asa-zis popular,cu bundita cu jderi,un kitsch infiorator care,dupa cum se vede,se intinde ca o pecingene a fuduliei tâmpe.
Este adevarat ca aceasta kitschereala nu a inceput acuma,are o anumita vechime,insa apogeul l-a atins in timpul mandatului demagogului hop-ţup-ţupist,kliuppar tupeist,Gheorghe Flutur…
Pentru cine nu stie,iata povestea acestor bundite cu jderi: In a doua jumatate a secolului al XIX-lea,la Fundu Moldovei exista o comunitate de evrei hasidici,o secta a religiei mozaice care tindea sa se constituie intr-un mozaism ultraortodox,dreptcredincios,cum ar fi… Acestia aveau nucleul dur intr-o regiune din Galitia iar marginile sale atingeau inclusiv Bucovina istorica,iar zona Campulung – vatra Dornei facea parte din aceasta extensie. Nici hasidismul nu facea prozelitism,asa cum nu a facut mozaismul niciodata din intemeiata ratiune a pastrarii fiintei nationale prin religie,la un popor fara teritoriu national la acea vreme,vesnic izgonit de pe pamantul sau,pentru care religia constituia un factor decisiv de coagulare nationala.
ceva insa tot au facut comunitatile hasidice pentru “bastinasii” bucovineni,la care au sesizat o subtila propensiune spre fudulie: la Fundu Moldovei exista un cojocar evreu care facea pentru coreligionarii sai,pe bani buni,fireste,niste caciuli care se purtau obligatoriu la oficii religioase si nu numai,numite “streimel”. Acel cojocar se numea in limba idis “streimelmacher”,in traducere libera: confectioner/mester/maestru de streimel. Iar streimel era o caciula cu bordura de jderi,in general din blana de mustelide,cam asa:
http://prntscr.com/b1y11q
Este,poate cel mai simplu exemplu,cea mai comuna imagine,oricine poate afla mai mult fie si pe Internet,la un simplu search.
Deci acel streimelmacher din Fundu Moldovei,simtind cu nasul sau de comerciant innascut propensiunea unor fudui si fudule spre diferentiere social prin aparente de lux vestimentar care sa sugereze unicitate,diferente de statut economic,a introdus treptat aceasta moda a bunditelor cu jder,un fel de verisoare ale caciulii streimel,mai inati la nevestele si fetele taranilor bucovineni apoi si la dumnealor barbatii,ca sa ajunga astazi sa se pretinda ca e o traditie populara romaneasca care nu-stiu-ce…
Poate mai din tufiş,ca sa zicem asa,fiindca prostu’ nu e prost destul daca nu e si fudul…
Acest trend dezolant,al folclorului muribund,trecand prin starea de surogatpolitic pedelist,nu mai poate fi,din pacate,oprit – poate fi insa constatat si cauterizat,mai ales pentru ca tinde sa calchieze modele straine,ukraineano-rutene,cu decoratiuni florale cat balega de vaca,intr-o cromatica derutanta,si cu poalele de la sub catrinta iesind pret de o palma-doua,adeca ca si cum ai purta chilotii peste pantaloni…
Camai jos:
http://prntscr.com/b1y6a9
http://prntscr.com/b1y6f3
http://prntscr.com/b1y6ud
http://prntscr.com/b1y6nb
…Acestea doua din urma fiind,dupa cum se vede,modelul ukraineano-rutean spre care tindem,impinsi cu stramurarea de acatre activistii PDL,indiferent cum s-ar numi ei,astazi si maine.
Cum ar zice barda,poeta de curte,acreditata pentru campaniile electorale ale domnului Flutur,numita maria Loghin-Suceava;
“In frumoasa Bucovina
Cu aroma de slanina
De vin fiert si de jumari
Vin straini de peste mari si tari…”
daca nu cumva acest pseudonim apartine unor ţucălari veniti cu pluta ede pe la pa fluviului Başău,pretinşi poeţi,frecţionişti (consumatori de frectii galenica si carmol,pentru voce, la TV….) care i-au mai pierdut lu’ domnu’ Ghita un rand de alegeri,lasandu-l nemangaiat in izmenele sale butaforice si in zeama bunditei sale, furate de la un cioban din Zaharesti…