ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului fiscal. Toate acestea intră în vigoare o dată cu publicarea joi în Monitorul Oficial a unui ordin al şefului ANAF care vine să pună în aplicare prevederile noului Cod de procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul arieratelor înregistrate la ANAF şi că activitatea de recuperare a Fiscului ar trebui să se concentreze pe marii contribuabili datornici la stat.
“Probabil că listele sunt deja făcute şi urmează numai să fie publicate. Este pentru prima dată când fiscul decide ca datoriile persoanelor fizice să fie date publicităţii. Din ce se înţelege din proiectul de ordin, este vorba despre orice datorie restantă a persoanelor fizice la bugetul de stat, spre exemplu impozitul pe venit, contribuţii sociale sau de sănătate survenite pe baza veniturilor din profesii liberale, activităţi independente şi alte tipuri de activităţi. De asemenea şi datoriile PFA, din ce se înţelege, vor fi incluse”, a declarat consultantul fiscal Adrian Benta, citat de ZF.
Surse din ANAF au explicat că ordinul preşedintelui ANAF a fost dat pentru a publica datoriile persoanelor fizice cu mari averi, care au restanţe la bugetul statului. Primele date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor fizice la sfârşitul lunii martie.
Ordinul semnat de Gelu Diaconu, şeful ANAF, a fost publicat miercuri în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare. El vine să completeze cu norme prevederile noului Cod de procedură fiscală, intrat în vigoare la 1 ianuarie, şi care prevede că publicarea restanţelor la buget se publică de către ANAF şi în cazul persoanelor fizice. Până acum, prevederea era valabilă doar pentru persoanele juridice.
Prevederile Codului Fiscal privind secretul fiscal nu sunt încălcate prin această măsură, contrar aparenţelor. Deşi legea spune că datele privind contribuabilii constituie un secret pe care inspectorii fiscali sunt obligaţi să-l păstreze, acestea pot fi divulgate în mai multe situaţii specifice. Ultima pe listă: „în alte cazuri prevăzute de lege”. Astfel, cum noua lege prevede această obligaţie, secretul fiscal nu se mai aplică.
Care e rostul? Curtea de Conturi: datoriile persoanelor fizice reprezintă doar 3,5% din totalul arieratelor
Conform Raportului pe 2014 al Curţii de Conturi, impozitul pe venit aplicat persoanelor fizice reprezintă doar 12,8% din totalul încasărilor ANAF, care sunt în creştere în anul respectiv. Inspectorii au mai constatat o creştere a „disciplinei contribuabililor” în 2014, astfel că 94% dintre aceştia şi-au depus în mod voluntar declaraţiile fiscale.
Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, cele care aparţin persoanelor fizice sunt infime: ele reprezintă doar 3,5% din total, însumând la finalul anului 2014 2,88 miliarde de lei (aproximativ 640 de milioane de euro) din totalul de peste 78,8 miliarde de lei. Restul aparţine firmelor şi chiar şi la acestea, aproximativ 76% dintre datorii erau nerecuperabile, dată fiind situaţia lor juridică.
Curtea de Conturi recomandă ANAF să se concentreze asupra agenţilor economici cu arierate mari, pe care să îi execute silit. 76% dintre arieratele firmelor erau acumulate de contribuabilii cu datorii de peste 150.000 de lei la buget. Cele mai multe firme cu datorii la stat, aproape 30% din total, cumulează împreună doar 0,1% din totalul arieratelor la ANAF, adică 19,4 milioane lei, având fiecare datorii mai mici de 500 de lei. Ponderea cea mai mare în arieratele ANAF o au contribuabilii cu datorii mari, de peste 150.000 de lei.
„Resursele executării silite trebuie să fie prioritizate către categoriile de contribuabili cu volum ridicat de arierate, contribuabilii mari şi mijlocii, contribuabilii cu debite peste 15.000 de lei”, arată Curtea de Conturi, în Raportul pe anul 2014.
Hotărârea ANAF
“Organele fiscale centrale publică pe pagina de internet a ANAF lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante şi suma acestor obligaţii.
Listele se publică separat pentru debitori – persoane juridice, şi debitori – persoane fizice. Actul normativ adoptă modelul listei, precum şi a notificării privind obligaţiile fiscale restante.
Ce reprezintã obligaţiile fiscale restante?
– Obligaţiile fiscale restante sunt cele existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării listei.
Prin obligaţii fiscale restante înţelegem:
– obligaţii fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată;
– diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacã pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.
Ce categorii de obligaţii nu sunt considerate obligaţii fiscale restante?
Nu sunt considerate obligaţii fiscale restante:
a) obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii;
b) obligaţiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată;
c) obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară.
Ordinul analizat astăzi introduce şi o serie de plafoane pentru obligaţiile fiscale restante, ce nu fac obiectul publicării pe site-ul ANAF. Aceste plafoane sunt:
– 1.500 lei, pentru marii contribuabili;
– 1.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii;
– 500 lei, pentru ceilalţi debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în mod independent sau exercită profesii libere;
– 100 lei, pentru persoanele fizice.
Ce elemente va cuprinde lista?
Lista va cuprinde: denumirea/numele şi prenumele debitorilor, codul de identificare fiscalã, domiciliului fiscal în cazul persoanelor fiscale, şi cuantumul total al obligaţiilor fiscale restante.
Organul fiscal va comunica debitorului o notificare până în data de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligaţiile fiscale restante.
Actul normativ mai precizează că în cazul în care există neconcordanţe între evidenţa debitorilor şi sumele cuprinse în notificări, punerea de acord asupra acestora se realizează în termen de 5 zile de la data notificării, în caz contrar obligaţiile fiscale restante notificate se consideră recunoaştere a datoriei.
Stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a organelor abilitate să aplice măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită este reglementată de Ordinul ANAF nr. 3744/2015.
Conform acestui temei normativ, prin cazuri speciale de executare silită se înţelege punerea în aplicare a prevederilor privind executarea generate de hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a dispus recuperarea unor creanţe bugetare de la debitori persoane fizice sau juridice, hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate ca urmare a sesizărilor formulate de către comisiile de cercetare a averilor, precum şi alte titluri executorii prin care se stabilesc dobânzi, penalităţi de întârziere, majorări de întârziere prin hotărâri judecătoreşti definitive.
Structura abilitatã sã ducă la îndepliniere procedura acestor executări silite este Serviciul executări silite cazuri speciale.
Organul competent în administrarea contribuabililor îi notifică pe aceştia ori de câte ori intervin modificări cu privire la cazurile speciale de executare silită, precum şi cu privire la structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită.
Actul normativ analizat astăzi stabileşte situaţiile în care personalul din cadrul Direcţiei de executãri silite cazuri speciale poate participa efectiv la executarea silită.
Aceste situaţii sunt:
a) în cazul în care cuantumul sumelor cuvenite bugetului de stat depăşeşte pragul de 10 milioane euro, echivalentul în lei;
b) în cazul în care debitorii fac parte din categoria marilor contribuabili;
c) în cazul blocării fondurilor şi resurselor economice ale persoanelor ce fac obiectul sancţiunilor internaţionale;
d) la solicitarea scrisă a vicepreşedintelui coordonator al activităţii de colectare a veniturilor bugetare;
e) în cazurile identificate la nivelul Direcţiei executări silite cazuri speciale ca fiind de o complexitate deosebită.
Sursa: Gandul.info
