De sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Mercurie si a Sfintei Mucenițe Ecaterina, biserica din lemn cu numele sfinților ocrotitori din Rădășeni a devenit, miercuri, neîncăpătoare pentru sutele de credincioși prezenți la hramul acestui lăcaș de cult.
Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu IPS Parinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor care s-a oprit mai întâi la intrarea în localitate unde a fost așteptat de un sobor de preoți și diaconi, dar și de credincioși unde a fost sfințită poarta de intrare, din lemn sculptată cu mult simț artistic de meșteri populari.
IPS a slujit apoi Sf Liturghie în biserica împodobită de sarbatoare și care a devenit neîncăpătoare pentru credincioși veniți să-i sărbătorească pe sfinții mucenici. Nu numai localnici s-au aflat în lăcașul de cult ci și oameni veniți din alte localități din județ dar și din alte zone din țară care și-au găsit ajutorul în rezolvarea necazurilor la această biserică.
Slujba religioasă a fost întregită de un grup de studenți teologi de la Iași precum și de corul parohiei. La finalul Sf Liturghii, alături de cuvintele de mulțumire si apreciere la adresa bisericii și a localității , IPS Parinte Pimen a primit în dar din partea parohiei, o icoana a Sf. Ioan Gură de Aur.
Înalta față bisericească a ținut să remarce frumusețea acestu lăcaș de cult care deși este mic ca dimensiune, este un loc unde „ne înălțăm sufletește” în contradicție cu catedrale sau biserici de dimensiuni mari unde trebuie să îți răsucești capul ca să vezi interiorul. IPS Pimen a subliniat că investiția într-un lăcaș de cult „trebuie făcut cu măsură”, precizînd că nu dimensiunea bisericii dă credința.
„Biserică din Rădășeni este construită de niște creștini, niște credincioși și niște țărani care nu au învățat la școli înalte specifice pentru arhitectură ci au învățat la școala bisericii, a credinței creștine. Și de ce sunt frumoase? Pentru că intrând în ele ne înălțăm sufletește .Să mergi într-o catedrală,într- o biserică mare, mare, mare. Te uiți și dacă vrei să întinzi capul să te uiti în sus poate se întâmple ceva …Deci, toate cu măsură ,toate cu măsură și măsura este dată de creșdință și de trăirea credinței iar măsura înseamnă o virtutue,virtutea dreptei socotințe .dreptei judecăți. Poporul evreu zice nu e greu să trăiești ci e greu să cumpănești …e vreme de râs, e vreme de plans….fiecare lucru își are rostul și timpul lui. Deci, iubiți credincioși! Să stăruim trăirea credinței creștine cu toate frumusețile ei”, a spus IPS Pimen.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a spus că la intrare în localitate s-a făcut o poartă frumoasă de lemn sculptată, catalogând-o drept o operă de artă nemuritoare care a fost sfințită. IPS Pimen a lăudat costumul popular purtat în biserică de localnici, costum la care predomină culoarea alba și care a fost purtat de daci și geți.
„A trebuit să binecuvântăm poarta dar mai ales munca și jertfa acelor meșteri care au lucrat și înălțat această poartă în această localitate cu oameni foarte credincioși. Oameni de seamă pot spune mai multe de frumusețile acestei localități, de credința creștină populară și națională, de hărnicia acestor oameni și credința lor. În această localitate plină de frumuseți creștine cu pecete a trăirii noastre și ca români ,ca urmași a dacilor. Acest costum popular era purtat de strămoșii noștri daci și de geți, predominând culoarea albă care liniștește ochiul și sufletul, simbol al luminii. Pentru strămoșii noștrii lumina era cel mai important. Nu numai lumina soarelui ci și lumina sufletului, ei vedeau viața de dincolo de moarte și la moartea cuiva nu plângeau ci se bucurau pentru că ei credeau și vedeau viața de dincolo de moarte. De aceea ,creștinismsul a fost atât de bineprimit pe pământul țării noastre și trăit cu trupul adevărului”, a mai spus IPS Pimen.
La rândul său, preotul paroh Constantin Georgian Rotar de la Biserica SF.M.M. Mercurie si Ecaterina a ținut să îi mulțumească IPS Pimen pentru prezența sa alături de localnici și de biserică în această zi de sărbătoare deosebit de importantă pentru comunitatea locală.
„Înaintații noștri, ne-au lăsat ceva și noi trebuie să lăsăm ceva în urma naostră.De aceea, căutăm să slujim și să îngrijim acest loc sfânt ca să fie frumos și să îi putem primi pe toți cei care vor să treacă pragul acestui lăcaș”, a spus preotul paroh.
Primarul comunei Rădășeni, Nicolae Perju, a spus că poarta la intrare a fost realizată de meșteri din Mara,județul Maramureș, din lemn de stejar.
„Am căutat să fie un simbol al acestei localități recunoscută pentru credința și hărnicia acestor oameni”, a spus Perju.
