Joi, 25 noiembrie, are loc hramul bisericii Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina, lăcașul de cult care a fost ridicat în apropierea viitorului campus universitar din Suceava.
Biserica a fost sfințită anul trecut, fiind construită din lemn, în stil maramureşean, de către meşteri maramureşeni.
Piatra de temelie a fost pusă pe data de 29 noiembrie 2009, printre ctitorii noului locaş de cult numărându-se în primul rând credincioşii Bisericii „Sf. Mina“ din Suceava, îndrumaţi de pr. paroh Cătălin Axinte.
Lucrările la noua biserică suceveană „Sf. M. Muceniţă Ecaterina“ continuă cu ridicarea unui aşezământ pentru oamenii în vârstă şi neajutoraţi. Biserica a fost sfințită anul trecut, de Sf Ecaterina, de către un sobor de preoți în frunte cu IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Nu au lipsit nici omul de afaceri Ovidiu Tender, dar și antrenorul Octavian Belu, apropiați ai părintelui Axinte.
Tot miercuri și Biserica Sf. M. Mercurie şi Ecaterina, denumită şi Biserică veche, din satul Rădășeni își sărbătorește hramul. Sute de oameni sunt așteptați la marea sărbătoare a lăcașului de cult știut fiind faptul că de-a lungul anilor aici s-au rugat și le-au fost implinite dorințele. Ctitorii săi, Ştefan Tomşa şi domniţa Elena, ridică acest sfânt lăcaş în 1611. Construită din lemn, în formă de navă, ea va fi pictată în interior de trei fraţi călugări în 1876. Pe parcursul timpului, biserica se îmbogăţeşte şi cu fragmente din sfintele moaşte ale Sf. Mercurie, Sf. Ecaterina, Sf. Nectarie precum şi un fragment din Sf. Cruce a Mântuitorului. Prima restaurare a bisericii a fost realizată în 1936. În anul 2012, când a sărbătorit 400 de ani de la întemeiere, întreaga construcţie a suferit ample lucrări de renovare atât în interior cât şi exterior”. Biserica stâlp de credință și spiritualitate, aduce și astăzi urmașilor Sfântului Ștefan cel Mare , pace și binecuvântare precum și mândria de a fi locuitor al acestor meleaguri.
Scurt istoric. La începutul secolului al XVII lea, pe tronul Moldovei ajunge domnitorul Ștefan Tomșa, care, la rugămintea oamenilor, a dăruit rădășenilor o bucata de pămânnt și le-a construit o biserica. Tradiția locului mai marturisește și faptul că Ștefan Tomșa ar fi învățat carte în acest sat, unde și-a petrecut o parte din copilărie. Fiind legat sufletește de aceste meleaguri, când ajunge domnitor, el înalță o biserică în Rădășeni, dar nu inainte de a declara satul drept “sat domnesc”. Dovada a faptului ca biserica este ctitorită de Ștefan Tomșa este și o linguriță de aur, care astăzi se afla la Mănăstirea Neamț , cu urmatoarea inscriptie gravata: “și am dăruit-o pre ea spre a se ruga pentru noi în Biserica din Rădășeni, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io Stefan Vv. Tomisevici (Tomsa) 1621-1623.”
Biserica a fost ridicată de meșteri anonimi, din lemn, pe o temelie de piatră ,ulterior a suferit modificari care i-au schimbat aspectul initial. Pridvorul a fost adăugat în anul 1909. Se pare că pictura a fost realizată de meșteri conduși de Iulian ieromonahul, în 1876, din acest an datând și policandrul.Actuala pictură de pe bolta naosului și din altar datează din anii 1935-1938 și a fost executată de pictorii Victor Gallin și Ștefan Streinu din Botoșani. Dintre temele iconografice atrage atenția în mod deosebit tabloul votiv, unde sunt reprezentați, pe peretele sudic, voievodul Ștefan Tomșa al II-lea și Elena Doamna, ținând în mâini chivotul bisericii.Începând din anul 1996, timp de 8 ani, lăcașul de cult a suferit o reparație capitală, intrând într-un amplu proces de restaurare, încercându-se readucerea ei la starea inițiala și eliberarea de toate elementele care stricau stilul inițial. Restaurarea a atins toate elementele bisericii, începând cu temelia și terminând cu acoperișul. Pictura a fost curățată de fumul depus și s-a scos la suprafață primul strat de pictură, de o frumusețe remarcabilă.
