Politicianul liberal sucevean Orest Onofrei este implicat într-un scandal uriaș la Cluj. Jurnaliștii de Ziua de Cluj spun că proprietatea liberalului Orest Onofrei (ex-PDL) de pe Calea Mănăştur a devenit un subiect fierbinte pentru consilierii locali. Speţa este complicată.
În rezumat, Onofrei s-a angajat, atunci când a primit autorizaţia de construire a blocului, să demoleze o casă nouă. Acum blocul este gata şi nu poate fi recepţionat, întrucât politicianul refuză să dărâme casa. Onofrei a cerut în Consiliul Local (CL) modificarea planului urbanistic de detaliu (PUD), dar consilierii PSD au reuşit să blocheze acest demers. Marţi, liberalul s-a prezentat în faţa consilierilor, după ce avocata sa făcuse o plângere prealabilă şi a ameninţat cu instanţele de judecată (AICI).
Explicaţia lui Onofrei
Ameninţările s-au topit în sala de sticlă a Primăriei. Orest Onofrei a venit umil şi le-a cerut consilierilor să fie de acord cu modificarea PUD-ului. „Nu mă ocupam eu de firmă în 2011 şi când am văzut menţiunea în autorizaţia de construire am crezut că e vorba despre demolarea casei vechi, nu despre cea nouă. Nu este niciun impediment legal, juridic sau chiar de oportunitate ca blocul să fie recepţionat şi întabulat. Casa care se propune să fie dărâmată este o construcţie nouă, realizată cu autorizaţie de construire, recepţionată, întabulată şi înstrăinată prin act de vânzare-cumpărare prin programul „Prima Casă”. Şi din acest punct de vedere, pentru un anumit număr de ani, nu poate fi atinsă acea construcţie pentru că este ipotecată la fondul de garantare şi la bancă. Rugămintea noastră era ca fiind ceva 100% legal şi care nu încalcă în niciun fel regulamentul de urbanism, să admiteţi plângerea prealabilă“, a spus Onofrei, propus în 2009 ministru al Agriculturii în Guvernul Boc.
“Veci pururi nu vă recepţionaţi blocul dacă nu demolaţi casa”
Răspunsul a venit detaliat din partea consilierului Claudia Anastase, liderul grupului PSD. Aceasta i-a explicat că, legal, “veci pururi” nu îşi poate recepţiona blocul dacă nu dărâmă casa. “Expun partea care mi se pare profund alarmantă în această speţă. În anul 2010 se eliberează autorizaţie de construire pentru o casă. Absolut impecabil, drept legal pentru toată lumea. În 2011, vine hotărârea 165 în Consiliul Local, care în conţinutul său, prin avizul conex, spune nici mai mult, nici mai puţin: pe parcelă există un corp de clădire pe partea dinspre Calea Mănăştur ce urmează a fi demolat în prima etapă, precum şi un corp P+M, în partea posterioară, care se impune a fi demolat ulterior ca o condiţie obligatorie în vederea luării în evidenţă a blocului, după finalizare. Această hotărâre pe care eu o menţionez viza PUD-ul blocul de lângă această casă. Asta înseamnă că în 2011 intervine urbanistic şi chiar prin vot în Consiliul Local o schimbare a percepţiei asupra zonei. Nu din punct de vedere al indicilor urbanistici, ci din perspectiva oportunităţii, a calităţii vieţii. În momentul 2011, când aţi obţinut hotărârea de Consiliu, dvs. v-aţi asumat demolarea primei clădiri, pentru ca pe locul ei să ridicaţi blocul, şi – condiţie obligatorie – demolarea celei de-a doua clădiri, pentru că altfel nu puteaţi recepţiona blocul. Aţi ales – am eu senzaţia – să terminaţi casa, pentru că în 2012 avem procesul verbal de recepţie a casei, periclitând blocul sau asumându-vă ca în ipoteza în care terminaţi blocul să trebuiască să dărâmaţi casa. Nu cred că îndepliniţi condiţiile din PUD pentru a recepţiona blocul decât prin demolarea acelei case. Sau puteţi rămâne cu casa, dar nu recepţionaţi blocul. Îmi place să prezentăm corect situaţia Consiliului Local. Dumneavoastră aţi construit pe baza unei autorizaţii de construire, dar veci pururi nu vă recepţionaţi blocul dacă nu demolaţi casa, conform hotărârii Consiliului Local din 2011 pe care am votat-o membrii din acel moment”, a spus Anastase. După acest discurs, nimeni nu a avut nici măcar curajul să propună admiterea plângerii prealabile.
Orest Onofrei a intervenit şi a stârnit zâmbete în sală. Practic, ne-a reamintit că sutem în România şi avem clasa politică pe care o avem. “Aveţi dreptate, dar eu ştiu bine că cine poate emite o hotărâre, poate s-o şi modifice, dacă sunt condiţii. De aceea eu m-am adresat Consiliului Local, nu instanţei”.
În urma dialogului dintre cei doi, Consiliul Local a ales să reanalizeze situaţiei.
Interesant este că, în 5 august, când proiectul de modificare a PUD a ajuns prima oară pe masa consilierilor, arhitectul şef Ligia Subţirică şi directorul executiv Corina Ciuban au recomandat un vot favorabil: “Având în vedere necesitatea menţinerii pe amplasament a construcţiei situată în partea posterioară a parcelei, susţinem aprobarea documentaţiei”.
“Am fost afectaţi în interesul nostru privat legitim”
În plângerea prealabilă, avocata Ioana Stanca, reprezentanta Orest Impex SRL, ameninţa cu instanţa. “În condiţiile în care comisia tehnică de specialitate din cadrul Direcţiei de Urbanism a emis un aviz favorabil în sensul nedemolării construcţiei existente în teren, precizând expres că nu sunt încălcate prevederile legale ale Legii 350/2011 şi nici ale Legii 50/1991, considerăm că respingerea proiectului de hotărâre privind modificarea Hotărârii nr. 165/2011 este nelegală şi constituie pentru subscrisa o vătămare a dreptului de a recepţiona imobilul construit, de a-l folosi şi de a dispune de el. (…) Subliniem că demolarea impusă construcţiei existente pe teren reprezintă o gravă încălcare a dreptului de proprietate, garantat de art. 44 din Constituţia României şi de art. 555 din Codul Civil Român, precum şi o gravă încălcare a prevederilor Legii 50/1991, în condiţiile în care construcţia a fost edificată în temeiul unei autorizaţii de construire eliberată cu respectarea prevederilor legale. (…) Dincolo de vătămarea unor drepturi garantate constituţional, am fost afectaţi în interesul nostru privat legitim. (…) Pentru toate aceste motive vă solicităm să admiteţi plângerea prealabilă şi să dispuneţi revocarea actului administrative, în caz contrar vom fi nevoiţi să ne adresăm instanţei judecătoreşti competente”, scrie în plângerea prealabilă.
Povestea investiţiei de pe Calea Mănăştur
Suceveanul Onofrei are soţie originară din Cluj, Cristina, iar soacra politicianului avea o proprietate pe Calea Mănăştur. Planul familiei era să construiască în curtea din spate o casă, apoi să dărâme vechea locuinţă de la stradă şi să ridice în loc un bloc. Zis şi făcut.
Casa din spate a fost terminată în 2011 şi vândută, prin programul Prima Casă, uneia dintre fiicele lui Orest Onofrei. Iar banii obţinuţi de la bancă au fost folosiţi pentru lucrările la bloc. Soacra s-a mutat în noul imobil, iar casa de la stradă a fost dărâmată şi în locul ei a răsărit o mândreţe de bloc. Finalizat în 2015, acesta are 12 apartamente de două şi trei camere, dintre care şapte au fost deja vândute, şi 14 locuri de parcare subterane.
Când a obţinut autorizaţia de construire, Orest Onofrei s-a angajat să dărâme casa din spatele proprietăţii; cel puţin aşa susţin documentele. „Nu e adevărat. În autorizaţie nu scria că trebuie să demolăm şi casa nouă, doar pe cea veche. Abia când am terminat blocul mi s-a spus că trebuie să dărâm casa. Am spaţiu verde şi loc de joacă, dacă trebuie le voi face mai mari. Nimeni în zona asta nu are loc de joacă. Mi s-a spus că „ar da bine”. Eu am primit autorizaţie de construire pentru locuinţa din spate în 2010, iar aceasta a fost vândută prin Prima Casă şi s-a garantat cu ea la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. La recepţia şi întabularea casei, aceeaşi autoritate a anulat practic primul PUD”, a spus Onofrei, în 5 august, când modificarea propusă de el nu a fost acceptată de consilierii locali.
Blocul politicianului face parte dintr-un proiect unitar, format din două clădiri alipite. Pe partea de vest, imobilul îi aparţine omului de afaceri Dumitru Şomlea, patronul hotelului Pami.
