Sute de credincioși au ajuns, duminică, la Mănăstirea Hagigadar, loc de pelerinaj pentru armenii din România, din străinătate, dar și pentru creștinii ortodocși români.
„Armenii au bisericii în Armenia și la Ierusalim iar la Suceava ne mândrim cu această mănăstire istorică. Biserica Armeană are un respect deosebit pentru Maica Domnului ,majoriatea bisericilor armenești se numesc Adormirea Maicii Domnului sau Maica Domnului sau Sf Maria .Din această cauză sărbătoarea de astăzi are o importanță deosebită pentru comunitatea noastră,pentru această sărbătoare noi ne-am pregătit cu două săptămâni înainte prin post și rugăciune iar astăzi, suntem vrednici aici, credincioși, armeni și români să participăm la liturghia arhierească”, a spus părintele Radu Krikor Holca.
Pe palme şi genunchi, sute de armeni urcă dealul Mănăstirii Hagigadar din Suceava şi o înconjoară de trei ori la hramul Sfintei Fecioare Maria. Tradiţia spune că celui care înconjoară biserica în genunchi de trei ori i se va împlini o dorinţă. Mănăstirea Hagigadar din Suceava, cunoscută şi sub numele de “Mănăstirea Împlinirii Tuturor Dorinţelor”, adună în fiecare an oameni din toate colţurile ţării, care urcă dealul în genunchi.
Sute de credincioşi, unii chiar foarte tineri, se roagă pentru sănătate, fericire şi noroc. Rugăciunea spusă în timp ce înconjori biserica în genunchi nu se mai face decât în câteva locuri din ţară. Biserica Dorineţlor se află pe culmea unui deal, special parcă înălţat pentru a găzdui lăcaşul sfânt. Panta este înclinată şi accesul este posibil numai pe jos, însă acest lucru nu împiedică oamenii să urce drumul în genunchi, până la poartă şi chiar să facă înconjorul bisericii de trei ori, tot în genunchi.
Cele câteva sute de credincioși au putut vedea și părticele din Moaștele Sfântului Ioan, aduse încă de vineri la Suceava de la Catedrala Episcopală de la București.
Elena Anghel, din Suceava, susține că nu este de etnie armeană, ci română, însă vine din plăcere la Mănăstirea Hagigadar și din credința pentru această sfântă zi-Sf Maria.
„Vin din plăcere și vin de ani buni la împletit urechiușe. De fiecare dată ceea ce îmi doresc mi se împlinește. E un secret în ceea ce îmi pun în gând și nu pot dezvălui”, ne-a spus Elena.
La rândul ei, Kuna Emilia, poloneză, spune că nu mai ține minte numărul anilor de când vine la împletit urechiușe și la slujba specială de Sf Maria de la Mănăstirea Hagigadar.
„Bunica mea a fost administrator la Mănăstirea Hagigadar ,suntem armeni și ne mândrim cu asta. Suntem uniți iar credința ne ține uniți. Cele 40 de urechiușe împletite de mine vor duce la îndeplinire dorința”, ne-a spus femeia.
Sâmbătă seara, în curtea Parorhiei Armene din Suceava și-a făcut apariția,ca de fiecare dată și președintele Uniunii Armenilor din România,Varujan Vosganian, care a participat și la slujba religioasă de la Biserica Armeană din apropierea parorhiei.
„Acum 700-800 de ani în Moldova, armenii au venit mult înaintea descălecatului și ei au construit aici comunități puternice, dacă socotim secolele încă dinainte, armenii construiseră biserici. Mai există din vremurile acelea Biserica de la Botoșani-1350, armenii avusesă biserici la Sighet, Gura Humorului, Siret. Încă la Siret există plăcile de mormânt din Evul Mediu scrise în limba armeană. Suceava a fost un al doilea Vatican pentru armeni. În Suceava s-au construit patru biserici, o capelă și două mănăstiri. Dintre care mai există astăzi, mănăstirile, două biserici, capela cimitirului. Mă bucur să vă spun că ele toate au fost reconstruite. Ultima care se consolidează acum este Biserica Sf, Simion și veți vedea că într-un an sau doi va fi încă una din frumusețile din patrimoniul religios al orașului Suceava. Această putere pe care o dau lăcașurile o transferă și locului și oamenilor și orașului. Suceava rămâne iată un loc în care oamenii vin pentru a-și împlini dorințele.În fiecare anm Suceava reconfirmă și dacă vă veți amesteca printre pelerini veți vedea tot felul de povești cu oameni suferinzi sau oameni fără nicio altă speranță și care au găsit aici împlinirea dorințelor lor. Nu mai departe decât familia mea. Eu am vrut foarte mult să am un băiat. În ascuns, soția mea a pus un bilețel în care a scris că vrea să aibă o fată. După cele nouă luni, soția mea a născut o fată”, a spus senatorul liberal care precizat că legătura cu Mănăstirea Hagigadar este de mai bine de jumătate de veac de când datează o fotografie a tatălui său cu el pe umăr, „aveam 4 ani și mă ridicase să văd și eu până în ușa bisericii, acolo unde iese preotul cu darurile”.
