Câteva mii de credincioşi din ţară, dar şi de peste hotare s-au rugat, joi, pe 2 iulie, la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, de la a cărui trecere la cele veşnice s-au împlinit, astăzi 511 ani. Sfânta liturghie din curtea Mănăstirii Putna a fost oficiată de un sobor de 147 de prelați din țară, Ucraina,Republica Moldova și grecia. Între înaltele fețe monahale care au participat la impresionanta sfântă liturghie s-au aflat PS, Ambrozie Sinaitul, episcop al Giurgiului, PS Calinic, episcop al Argeșului și Muscelului, IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, IPS Macarie Drăgoi, episcop al românilor ortodocși din Europa de nord și IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen. Nu au lipsit și foarte mulți preoți de la bisericileși mănăstirile din județul Suceava.
Ca şi cum toate drumurile ar fi dus la Putna, oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume populare, veniţi din localităţi apropiate, dar şi din Bucovina de Nord şi din Basarabia, au păşit cu evlavie şi nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineţii, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credinţă Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
Putna, o grădină la propriu, prin frumuseţea şi mireasma trandafirilor, dar şi o grădină a lui Dumnezeu, prin credinţa şi evlavia credincioşilor, prin puterea şi ajutorul dat românilor de Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost asemeni unei făclii, care nu se stinge niciodată, la fel cum nu se stinge nici candela de la mormântul domnitorului.
Starețul Mănăstirii Putna,Melchisedec Velnic a ținut să mulțumească în cuvântul de învățătură în mod special celor 147 de preoți și înalte fețe bisericești care au ținut să fie prezente în această sfântă zi de sărbătoare la Putna.
„Sunt în acest moment aici, lângă mine 147 de preoți cu 90 mai puțini decât erau în 2004, atunci când sau împlinit 500 de ani de trecerea la cele veșnice a marelui voievod. Chiar dacă nu a ajuns personal, s-ar fi bucurat să fie aici și Arhiepiscopul de la Cernăuți dar din cauză că a depus formulare pentru viza în spațiul Schengen abia mâine, 3 iulie, va primi viza în mod oficial. Regretă că nu a putut ajunge În mod firesc și într-un moment de cumpănă armata s-a îndreptat către El, către mormîntul lui Ștefan, a aprins o candelă, a depus o coroană de flori, a plecat genunchii, a luat de la El putere și au ajuns pregătiți bine acolo unde le este chemarea. Astăzi, vom avea parte de un ceremonial militar al Jandarmeriei Români și a Pomperilor Militari. Țin să mulțumesc în mod special, pentru că și-au exprimat intenția de a fi prezenți aici, 2 iulie. 15 august 1871,zi istorică pentru țară. Atunci a avut loc prima serbare a românilor de preț când studenții au spus că Ștefan a fost un apărător alnației române, este și a fost un apărător pentru țară”, a spus starețul Mănăstiri Putna.
Oficialitățile și politicienii împărțiți în tabere
Oficialităţile județene și parlamentarii au fost în număr foarte mic. Nu au lipsit, însă, deputatul Ioan Bălan și deputatul Sanda Maria Ardeleanu, primarul din Putna, Gheorghe Coroamă, fost deputat PDL, și primarul Sucevei, Ion Lungu. A mai fost prezent viceprimarul liberal de Suceava, Ovidiu Doroftei, iar mai spre finalul slujbei religioase a apărut și deputatul liberal Alexandru Băișanu.
Social democrații au fost reprezentați de președintele CJ, Cătălin Nechifor, și subprefectul Atanasă Nistor. Nu trebuie omis nici prefectul Sucevei, Constantin Harasim, care nu a avut alături colegii care l-au promovat în funcție din tabăra PLR.
Ceremonial militar
Militarii au fost aplaudați îndelung de miile de credincioși. Parada şi onorurile militare au constituit un moment special al zilei. Imnul României, „Deşteaptă-te, române!”, Imnul Eroilor: „Presăraţi pe-a lor morminte, ale laurilor foi. / Spre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi…” sau cântecul „Treceţi, batalioane române, Carpaţii” au creat o stare de emoţie şi au trezit adevăratul patriotism în fiecare participant la sărbătoarea Putnei.
Programul s-a încheiat cu o depunere de coroane la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde credincioşii se închină cu evlavie.
După slujba religioasă a urmat ceremonialul militar, mult așteptat de pelerini. Au fost depuse coroane de flori la mormântului marelui Voievod, Ștefan cel Mare, acolo unde își are somnul de veci.
Manifestările de la Putna au continuatcu parada a portului popular pe stadionul din Putna , a cailor de rasă și a trasurilor din zonă la care participă localnici dar și invitați din localități limitrofe. Totodată, are loc un spectacol folcloric susținut de formații și interpreți de marcă al folclorului românesc.
Rozneanu Ana, în vârstă de 65 de ani, din Costâna a venit la marea sărbătoare de la Putna cu un grup de vreo 20 de persoane. Și-a luat la slujbă și nepoții.
„De când Ștefan a fost declarat sfânt vin în fiecare an. Sunt nelipsită, las totul, mă îmbrac de sărbătoare și la Putna. Simt o bucurie în suflet, o implinire sufletească, o dragoste fără margini. Mă simt mult mai ușurată de poveri după ce mă rog și plec de aici. Și cum să nu vii când vezi că a apărat Moldova și a ridicat atâtea mănăstiri în cinstea victoriilor?”, ne-a spus femeia.
Alex Vasile este din București. A venit cu 40 colegi, membri ASCOR.
„Este pentru prima dată când vin aici. Vin ca să ne apropiem de Duumnezeu, să fiu prezentă în duhul ăsta de la Putna, deși parcă nu suntem vrednici de ce au făcut înaintașii noștri, dar trebuie să fim alături”, ne-a spus bucureșteanca.
Petru Bărbuță, din Straja este cadru didactic, dar a venit îmbrăcat nu ca un intelectual, ci ca un om al satului în straie de sărbătoare, în costum popular tradițional. Vine de ani buni la Mănăstirea Putna, dar nu numai de Sf Ștefan, ci și în alte zile de sărbătoare.
„Vin din 1992 cand a fost declarat sfînt. Nu am lipsit niciodată, stau la mormânt,ascult acatisul,particip la sfînta liturghie și dacă mai este loc, merg și la praznic sau masa de pomenire. Nicolae Iorga spunea că Putna este Ierusalimul…Mihai Eminescu spunea că este apărător al conștiinței naționale Măria Sa veghează asupra mersului înainte al românilor”, ne-a spus Petru Bărbuța..
Putna,, Ierusalimul neamului românesc“
Mănăstirea Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, este cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, fiind definită de Mihai Eminescu ca fiind „Ierusalimul neamului românesc“, iar mormântul marelui voievod, care se află aici, „altar al credinţei strămoşeşti“.
Biserica Mănăstirii Putna a fost sfinţită la data de 3 septembrie 1470 de 64 de ierarhi şi preoţi. O altă ctitorie este mănăstirea Voroneţ, ridicată pe locul unui schit din lemn, în care, potrivit tradiţiei, ar fi trăit Daniil Sihastrul, de la care domnul Moldovei a primit sfat şi cuvânt de mângâiere în ceas de grea cumpănă. Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfântul Gheorghe“, a fost ridicată în mai puţin de patru luni, din 26 mai până în 14 septembrie 1488. Ea şi-a câştigat un renume deosebit în lumea întreagă pentru picturile sale exterioare, realizate în jurul anului 1547, sub îndrumarea mitropoliţilor Teofan I şi Grigorie Roşca.
De asemenea, şi aşezămintele monahale din Muntele Athos au beneficiat de mâna darnică a voievodului de a pune temelii la locuri de închinare – este cazul Mănăstirii Zografu, pe care a refăcut-o în întregime, în ultimii ani de domnie. Daniile hărăzite acestei mănăstiri erau atât de însemnate, încât călugării de acolo îl considerau drept ctitorul ei. A mai acordat ajutoare mănăstirilor atonite Vatoped, Sfântul Pavel, Constamonit şi Grigoriu, cea din urmă fiind refăcută din temelii cu sprijinul său. Toate acestea păstrează hrisoave de danie şi unele obiecte de cult de la „binecinstitorul şi de Hristos iubitorul“ domn moldovean. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe marele domn al Moldovei în sinaxarul şi calendarul Bisericii în ziua de 2 iulie, cu numele „Binecredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.
Voievodul mare, bun şi sfânt
Măritul Voievod Ştefan cel Mare a fost cinstit dintotdeauna de către poporul dreptcredincios, care i-a spus: bun, mare şi sfânt. Bun pentru faptele sale de milostenie, mare pentru iscusinţa cu care a condus ţara cu dreptate, Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi şi trădători, şi sfânt pentru lucrarea lui întru apărarea întregii creştinătăţi şi zidirea unui mare număr de biserici şi mănăstiri. El s-a născut la Borzeşti, din părinţi binecredincioşi creştini, Voievodul Bogdan al II-lea şi doamna sa Maria-Mălina Oltea, arătându-se din fragedă copilărie cu deosebită dragoste faţă de ţară şi credinţa strămoşească.
Ca om al rugăciunii, evlaviosul voievod a cerut sfinţiţilor părinţi să se roage pentru poporul dreptcredincios al Moldovei, pentru oştenii săi, pentru cei vii şi pentru morţi. El însuşi se ruga cu post, făcând nenumărate fapte de milostenie, în vremuri de primejdie mai ales, aşa cum este înfăţişat pe icoanele pictate în ctitoria sa de la Putna. Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul i-a fost părinte şi povăţuitor duhovnicesc şi înţelept sfătuitor în ceasurile sale de rugăciune şi veghe. Deopotrivă, a fost om al înţelepciunii şi dreptăţii, precum şi al iubirii şi iertării: „Te-am iertat şi toată mânia şi ura am alungat-o cu totul din inima noastră“, scria voievodul, adresându-se boierului său Mihu, unul dintre cei care participaseră la uciderea părintelui său. Gândul morţii pururea l-a avut în minte, căci pentru el moartea era, potrivit învăţăturii creştine, o strămutare „de la cele vremelnice“ către „locaşurile de veci“, aşa cum el însuşi a pus să se scrie pe piatra sa de mormânt, pregătită cu 12 ani înainte de mutarea la Domnul.
O candelă vegează neîncetat la mormântul voievodului
De la mutarea sa la Părintele ceresc, până astăzi, mormântul său de la Mănăstirea Putna este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde credincioşii îşi pleacă genunchiul cu evlavie şi rugăciune către Milostivul Dumnezeu. Măritul şi dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt rămâne, peste veacuri, o pildă de adevărat conducător de ţară, stăpânit permanent de credinţa în Puternicul Dumnezeu şi iubirea de Biserica strămoşească şi ţară.
