Ciobanii din Broșteni au chemat preoții să le sfințească stânile pentru a fi ferite de animalele sălbatice și să aibă brânza bună. Imediat după ce și-au instalat stânile pe munte, ciobanii apelează la fețele bisericești pentru a le oficia slujbe religioase de sfințire cu agheazma mică. Ei cheamă preoții pentru că așa le vor fi ocrotite oile de lupi și alte animale sălbatice, de vremea rea, de dușmănia altor crescători de oi, iar brânza va fi bună pentru ca vânzarea să fie pe măsură. 
Ciobanii susțin că odată cu sfințirea lor și a persoanelor care îi ajută la lucru și relațiile dintre ei sunt bune și se vor înțelege pe tot parcursul perioadei de transhumanță. Ciobanii de la munte, cei care merg cu oile, care mai ştiu să călărească şi care dorm încă sub cerul liber și care deși mulți își doresc, nu sunt pe cale de dispariţie. 
Ei încă păstrează tradiția chiar dacă România a intrat de vreo opt ani în Uniunea Europeană. Sus, pe munte, se desfășoară s un ceremonial de consacrare a locului și de ipostaziere a lupului, prin sfințirea stanei și a oilor.
Primarul din Broșteni, Nicolae Chiriac ne-a declarat că în această zonă este o tradiție ca ciobanii să cheme preoții să facă slujbe de sfințire a stânii, a locului unde este amplasată, a pajiștilor unde oile vor paște și a unei bucăți de brânză. „Se sfințește untdelemnul, iar acesta este păstrat pentru mâncare, sarea care este folosită de ovine, chiar și ciobanii. Slujba care se face se dorește de bun augur, iar pajiștile să nu fie uscate și perioada de pășunat să nu fie secetoasă. Așa fost și după slujbă. După ce s-a încheiat momentul religios a plouat, iar ciobanii s-au bucurat”, ne-a spus edilul Nicolae Chiriac.
