Joia Mare, tradiţii şi obiceiuri. Ziua în care cerurile se deschid şi spiritele coboară printre cei vii

În seara acestei zile, creştinii participă la Denia celor 12 Evanghelii. Acum, în multe localităţi din sudul ţării, fetele şi femeile tinere aduc la biserică o panglică.După ce ascultă câte o evanghelie, fiecare credincioasă face câte un nod în panglica respectivă, rostind câte o dorinţă foarte importantă, care se referă la sporul casei, la sănătate şi la împliniri în viaţa personală.Panglica se păstrează într-un loc discret, în casă. După împlinirea unei   dorinţe, fiecare participantă la ritual desface câte un nod. Astfel că, până la sfârşitul anului, se desfac cele 12 noduri adunate pe acea panglică.Astfel, spune tradiţia că se pot împlini cele mai importante dorinţe pentru persoana care a participat la cele 12 Evanghelii.În Muntenia şi în Oltenia bunicile spală picioarele copiilor

În localităţi din Muntenia şi Oltenia se păstrează un vechi obicei: bunicile spală picioarele copiilor din familie.Tradiţia spune că împlinind acest obicei, în familia respectivă va fi bună înţelegere şi  sănătate.Se face ultima pomenire pentru rudele decedate

De asemenea, în Muntenia şi Oltenia  se face ultima pomenire din Postul cel Mare pentru rudele plecate în eternitate. Astfel, în zorii zilei de joi se aprind focuri în curţile gospodarilor şi în cimitire, iar flacăra acestora este întreţinută cu nuiele şi cu ierburi uscate.Focurile aprinse amintesc de un moment dramatic în viaţa lui Iisus

Se spune ca in noaptea de Joia mare se deschid mormintele, cerul, usile Raiului si ale Iadului, iar spiritele celor morti se intorc la casele lor spre a petrece Pastile printre cei vii.

Mortii reveniti pe la vechile lor locuinte raman printre ai lor pana la inaltarea Domnului Iisus Hristos, zi in care se fac pomeni, iar acestia se intorc de unde au venit, dimpreuna cu colacul si cu oala cu apa pe care le-au primit de pomana.

Tradiţia de a aprinde focuri în Joia Mare se împlineşte  din vremuri imemoriale: aceastea amintesc de focul făcut de slujitorii arhiereului Caiafa, ce voiau să se ncălzească, în timp de apostolul Iuda, împreună cu fariseii se pregăteau să-l prindă pe Iisus, care se ruga în Grădina Ghetsimani.Se aduc la biserică pâinea şi pasca pentru masa de Paşti 

În judeţele din Vestul ţării, femeile aduc la biserică pâinea făcută pentru masa de Paşti, pască şi lumânări. Pâinea şi pasca sunt aduse în vase noi, alături de un mămunchi de lumânări.În Muscel se prepară covrigii speciali

În zona Muscelului se pregătesc covrigii speciali cu ou, delicatese care se frământă numai la marile praznice. Covrigii se  sfinţesc la biserică şi apoi se împart rudelor apropiate şi săracilor. Covrigii cu ou, un simbol al prosperităţii, aduc spor în gospodăriile în care se pregătesc în Sfânta zi de Joi.Se roşesc ouăle

Tot în această zi de Joi se roşesc ouăle. Un ou roşu, vopsit în această zi de Joia Mare, se foloseşte  la  ritualul spălării feţei cu ou roşu în ziua de Paşti; potrivit tradiţiei, împlinirea acestui ritual  aduce sănătate, bunăsporire şi armonie în familie.Ouăle încondeiate poartă noroc

Ouăle vopsite în Joia Mare  nu se strică tot anul, spune tradiţia.Pentru fiecare familie, mai poartă noroc iconiţele şi simbolurile religioase pictate pe ouă. De asemenea, ouăle încondeiate cu motive florale (ciuboţica cucului, talpa gâştei, frunza viţei de vie, floarea Paştelui) sau cu păsări (rândunică şi pui de găină) sunt purtătoare de noroc pentru întreaga familie.

Sursa: Click