Vineri, 21 noiembrie, creştinii vor parte de un moment spiritual de maximă importanţă: sărbătorirea intrării în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare ce comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către parintii ei, Sfinţii Ioachim şi Ana.
Cunoscută şi ca Ovidenie în tradiţia populară, ziua aceasta este considerată a fi una magică şi există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa poate fi bună de leac în diverse boli.
De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică se aprind lumânări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. De asemenea, se împart nuci, colaci şi turte de mălai.
Din bătrâni se transmite un alt obicei conform căruia în dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară. Despre toate acestea se credea că sunt bune de friguri în tot anul.
Azi se spune că animalele vorbesc, cerul se deschide, iar bătrânele cu har descântă mai bine. Bătrânele de la sate cred că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu.
Potrivit crestinorodox.ro, întrucât se crede că în noaptea de Ovidenie strigoii circulă fără opreliște, se ung cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunică, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecția vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sangiorz, femeilor le este interzis să mai spele rufele la râu.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cunoscută şi sub denumirea de Sărbătoarea Luminii, conform crestinortodox.ro. Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peşte.
In noaptea de Ovidenie, cand se credea ca se deschide Cerul si vorbesc animalele, se priveghea la lumina unei lumanari incolacite o strachina cu apa de leac. Tot atunci se faceau farmece si descantece, se afla ursita, se efectuau observatii si previziuni meteorologice. Pentru copiii morti nebotezati si pentru oamenii inecati si morti fara lumanare li se faceau in aceasta zi praznice si li se imparteau pomeni. Intrucat se credea ca in noaptea de Ovidenie strigoii circulau fara opreliste, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile usilor, vatra si cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protectia vitelor impotriva animalelor salbatice se interzicea orice activitate legata de prelucrarea lanii si pieilor de animale. De la Ovidenie pana la Sangiorz, femeilor le era interzis sa mai spele rufele la rau.
