Consiliul Judeţean şi Universitatea “Ştefan cel Mare” au lansat, marţi, o broşură care îi educă pe locuitorii din mediul rural cum să păstreze nealterate frumusețile Bucovinei.Intitulat “Satul bucovinean ca destinaţie turistică. Cum îl protejăm şi promovăm ?”, materialul a fost editat în 5.000 de exemplare, valoarea unuia fiind de 7 lei.
Structurat pe 11 capitole, ghidul de bune practici prezintă argumente şi exemple pozitive de destinaţii turistice care au conservat şi valorificat peisajul construit, recomandări de adaptare a caracteristicilor arhitecturii tradiţionale la construcţiile noi, precum şi drepturile şi obligaţiile primarilor cu privire la păstrarea imaginii satului.
Coordonatorul broşurii, profesorul universitar Carmen Chaşovschi, a scos în evidenţă complexitatea muncii la care au participat studenţii suceveni, afirmând că aplicarea sugestiilor specialiştilor “va aduce beneficii importante activităţilor turistice”.“Produsul turistic Bucovina este afectat şi va fi afectat pe termen lung, pentru că peisajul cultural, care este o resursă, a picat în disgraţie, din cauza unor intervenţii neadecvate. Nu a fost foarte uşor să redactăm acest conţinut, am avut nişte dileme legate de modul cum formulăm aceste recomandări: avem dreptul să le facem? cum să le facem, astfel încât să fie acceptate? Sunt doar câteva sugestii şi recomandări, care ar putea să optimizeze peisajul cultural al satelor din Bucovina.”, a spus Carmen Chaşovschi.
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu, a precizat că broşura va fi distribuită instituţiilor judeţene, Primăriilor, hotelurilor şi pensiunilor, în încercarea de a clarifica o serie de „recomandări practice pentru păstrarea peisajului cultural al Bucovinei”.
El a conchis că exploatarea turistică reprezintă principalul motor de dezvoltare al judeţului.
“Din nefericire, dacă ne plimbăm prin satele sucevene, vedem că bunăstarea începe să se manifeste, dar într-un mod nefericit. Apar construcţii care nu se încadrează absolut deloc cu peisajul, cu tradiţia locului. Nu cred că se poate erija cineva în deţinătorul absolut al bunului gust. Nu putem spune că turismul trebuie să se rezume la dotările secolului al XIX-lea, dar cred că modernismul se poate împleti foarte bine cu arhitectura tradiţională.”, a spus Rădulescu.
Mai află că la realizarea broşurii au colaborat Muzeul Bucovinei, Asociaţia de Dezvoltare Economică şi Regională, Universitatea “Ştefan cel Mare”, Ordinul Arhitecţilor şi Asociaţia pentru Turism Bucovina.
