Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, şi-a exprimat zilele trecute indignarea faţă de faptul că este târât într-un proces, tocmai la Tulcea, de către cei de la Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, care cer desfiinţarea Fundaţiei Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, pe motiv că în actele constitutive ale fundaţiei care revendică în instanţă 166.000 de hectare de pădure apare numele de „ÎPS Arhiepiscop Pimen”, nume care nu există în baza de date de la Evidenţa Populaţiei.
Şi nu doar înaltul prelat este în această situaţie, susţin reprezentanţii RNP, ci şi alţi membri fondatori ai fundaţiei, care apar cu numele de Melchisedec Velnic (stareţul Mănăstirii Putna), Benedicta Tatulici (stareţa Mănăstirii Moldoviţa), Irina Pântescu (stareţa Mănăstirii Voroneţ) şi Mihail Balan (stareţul Mănăstirii Râşca).
„Persoanele respective nu există, potrivit verificărilor efectuate la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor”, se arată în plângerea făcută de către reprezentanţii RNP – Romsilva, făcând referire la o adresă din primăvara lui 2010 emisă de către cei de la Evidenţa Populaţiei: „în urma verificărilor efectuate în evidenţele ce le deţinem s-au constatat următoarele: nu s-a identificat nici o persoană având numele şi prenumele de ÎPS Arhiepiscop Pimen ( n.r. – şi ceilalţi patru stareţi enumeraţi anterior), respectiv născut la data de …, în localitatea …, judeţul …, iar titular al buletinelor de identitate seria …, nr…., figurează înregistrată o altă persoană”.
În actele înaintate instanţei, RNP – Romsilva arată că „individul este obligat să răspundă la numele ce i-a fost atribuit şi să se considere juridic vizat de acest nume. El este obligat să poarte acest nume, respectiv să se facă cunoscut în societate sub acest nume ori de câte ori sunt în joc consecinţe juridice. Obligaţia de a se prezenta sub numele său legal atribuit este o obligaţie absolută faţă de stat”.
Dosarul feţelor bisericeşti cu „nume false”, abia la început, deşi a fost purtat ani de zile prin instanţele din ţară
Povestea „numelor false”, prin care se urmărește desființarea Fondului Bisericesc al ÎPS Pimen şi implicit pierderea proceselor pentru retrocedarea celor 166.000 de hectare de pădure (proces aflat în recurs la Curtea Supremă), a făcut obiectul unui dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Suceava (la cererea Fundaţiei Pro Fondbis 1946 Semper Suceava) încă din 2006. De la Suceava, dosarul a ajuns la Braşov (la Tribunal, apoi la Curtea de Apel Braşov), iar în final, în 2009, acţiunea a fost respinsă, pe motiv că „motivele invocate de reclamantă sunt anterioare hotărârii prin care s-a admis cererea de înregistrare a fundaţiei pârâte (n. r. Fondul Bisericesc)”.
Practic, explicau atunci magistraţii, în aprilie 2000, când Tribunalul Suceava a acordat personalitate juridică fundaţiei lui ÎPS Pimen, judecătorii au verificat şi admis îndeplinirea condiţiilor legale în ceea ce priveşte actul constitutiv şi statutul fundaţiei.
Din moment ce o instanţă a verificat şi s-a pronunţat deja că nu e nimic în neregulă cu înfiinţarea fundaţiei – se mai arăta în sentinţa de atunci – actele constitutive nu mai pot fi verificate din nou de instanţă.
Pe aceeași argumentație au mers magistraţii Judecătoriei Suceava şi în iulie 2011, când au respins acţiunea „numelor false” făcută de data aceasta, în 2010, de cei de la RNP – Romsilva. Aceştia din urmă au făcut însă apel, dosarul fiind însă strămutat, prin decizia Curţii Supreme din 5 februarie 2013, de la Tribunalul Suceava tocmai la Tribunalul Tulcea. Anul trecut, pe 18 iunie, se dă pronunţarea: admite apelul reprezentanţilor RNP – Romsilva, anulează sentinţa civilă atacată (cea a Judecătoriei Suceava) şi trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Tulcea. Ambele tabere au făcut recurs, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut decizia judecătorilor de la Tribunalul Tulcea.
În consecinţă, pe 4 aprilie 2014, cauza este înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, fiind la al doilea termen (pe 25 iunie a.c.), după ce la primul termen (28 mai a.c.) cauza a fost amânată.
Explicaţii date de avocatul Fundaţiei Fondului Bisericesc
La primul termen al dosarului care se judecă în prezent la Judecătoria Tulcea, avocatul sucevean Vasile Tudor, cel care apără interesele Fundaţiei Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, a depus o notă de şedinţă în care, printre altele, explică de ce acuzaţia „numelor false” este neîntemeiată:
„Referitor la cele cinci persoane înscrise ca membri fondatori ai Fundaţiei, dar care nu apar în baza de date privind evidenţa populaţiei (ÎPS Pimen şi cei patru stareţi de mănăstiri), este de menţionat că persoanele în cauză există, dar că în tabelul respectiv au fost înscrise nu cu numele de identitate, ci cu numele dobândit ca urmare a trecerii în monahism. Oricum, este de menţionat că împrejurarea este fără relevanţă juridică câtă vreme în Legea nr.21/1924, lege avută în vedere în analiza îndeplinirii condiţiilor legale de constituire a Fundaţiei este prevăzut un număr de cel puţin 20 de membri. Ori, chiar dacă în mod greşit persoanele în cauză şi-au trecut alte nume decât cele din actele de identitate, pe lista cu membrii fondatori ai Fundaţiei existau înscrişi alţi 22 de membri”.
Reacţia Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor: „Câtă umilinţă!”
„Câtă umilinţă!”, a răbufnit la sfârşitul săptămânii trecute Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în timp ce era prezent la deschiderea unui centru social pentru copii săraci, la Vatra Dornei.
Vorbind despre posibilitățile materiale reduse ale Arhiepiscopiei de a-i ajuta pe toţi cei nevoiaşi, copii şi bătrâni, ÎPS Pimen şi-a amintit şi de „războiul” pădurilor pe care îl poartă cu statul de ani de zile, dar şi de procesul pe care îl are acum la Tulcea, în dosarul aşa-ziselor „nume false”.
„Am avut proces la Tulcea, pentru desființarea fundației, pentru că în lista membrilor fundației sunt două-trei persoane, printre care şi eu, care nu există în realitate. Pentru că pe mine mă cheamă Pimen Suceveanul (n.r. – în buletin), cu act, cu legitimație, cu pecetea de la Guvern sau de la instituţiile ierarhice. Măi, oameni buni, cum să desființezi fundația pentru motivul acesta? Şi ne-au târât în proces, s-a judecat la Tulcea. Auzi, ce minciuni, câtă umilinţă… Noi răbdăm, că suntem călugări şi creştini”, a spus înaltul prelat.
În faţa oficialităţilor prezente, printre care şi preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, ÎPS Pimen a vorbit despre conştientizarea nevoilor societăţii sucevene, referindu-se în special la bătrânii şi copiii năpăstuiţi şi importanţa retrocedării celor 166.000 de hectare Bisericii din Bucovina, tocmai pentru a avea resursele necesare întrajutorării celor nevoiaşi.
„Daţi această proprietate şi facem o echipă. Veniţi lângă mine şi mă păziţi cum cheltuiesc eu banii. Nu pot să-i cheltuiesc decât cu sfatul dumneavoastră, dar numai pentru ei (n.r. – copii şi bătrâni), nu pentru burţile popilor”, a completat Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Numele din buletine ale ÎPS Pimen şi ale celor patru stareţi
În actele înaintate instanţelor de judecată, se regăsesc şi copii ale cărţilor de identitate ale Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, precum şi ale celor patru stareţi de mănăstiri, acuzați că figurează cu „nume false” în actele constitutive ale Fundaţiei Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.
– ”ÎPS Arhiepiscop Pimen” se numeşte în buletin Pimen Suceveanul;
– „Melchisedec Velnic” (stareţul Mănăstirii Putna). În buletin: Mihai Velnic;
– „Benedicta Tatulici” (stareţa Mănăstirii Moldoviţa). În buletin: Georgeta Maria Tatulici;
– ”Irina Pântescu” (stareţa Mănăstirii Voroneţ). În buletin: Margareta Pântescu;
– ”Mihail Balan” (stareţul Mănăstirii Râşca). În buletin: Mitică Balan.
Sursa: Monitorul de Suceava
