Mănăstirea Putna deţine primul loc în topul subvenţiilor pentru terenul agricol exploatat, cu peste 150.000 de euro obţinuţi anul trecut în timp ce Mănăstirea Voroneţ abia dacă a trecut pragul topului realizat de noi, cu 10.799 de euro.
Conform unei statistici realizate de APIA în anul 2013 au fost plătite subvenţii pe suprafaţa de teren agricol exploatat de 4,9 milioane de euro, către cele 2.315 instituţii de cult, din care 217 mănăstiri, 2071 parohii şi 27 alte instituţii de cult sau religioase, pentru suprafaţa agricolă totală de 23.863 hectare.
Peste o treime, mai precis 37%, din subvenţiile agricole plătite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) unităţilor de cult la nivel naţional au fost virate anul trecut mănăstirilor şi parohiilor din judeţul Suceava. 225 dintre acestea sunt din judeţul Suceava, aproape 10% şi, cum am spus deja, mănăstirile şi parohiile din judeţul nostru au obţinut 37% din totalul subvenţiilor acordate de APIA – 1,85 milioane de euro din totalul de 4,9 milioane de euro acordate la nivel naţional în anul 2013.
Practic, dintr-o suprafaţă totală de 23.850 de hectare de teren agricol exploatat de instituţiile de cult la nivel naţional, 11.000 sunt aferente celor 225 de entităţi de acest gen de pe raza judeţului Suceava. Intr-un tabel alăturat prezentăm o listă, cuprinzând 39 instituţii de cult, mănăstiri în principal, dar şi parohii ale Bisericii Ortodoxe Române care au primit în anul 2013 subvenţii mai mari de 10.000 de euro. Este vizibil faptul că unele mănăstiri mari au primit sume consistente, chiar dacă nu au o încărcătură istorică deocamdată. Desigur, terenurile pentru care s-a cerut şi obţinut subvenţia au putut să intre în exploatarea agricolă a unităţilor de cult nu neapărat prin moştenire ci şi prin donaţii, achiziţie sau alte demersuri asemănătoare.
Mănăstirea Putna a primit subvenții de 150.000 de euro în timp ce Voroneț -10.799 de euro.
Astfel, dacă Mănăstirea Putna deţine primul loc în topul subvenţiilor pentru terenul agricol exploatat, cu peste 150.000 de euro obţinuţi anul trecut, Mănăstirea Voroneţ abia dacă a trecut pragul topului realizat de noi, cu 10.799 de euro. Intre Putna şi Voroneţ, pe lângă mănăstirile cu ştaif – Râşca, Sihăstria Putnei, Slatina, Rarău, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, pe cele 34 de locuri care fac diferenţa în ceea ce priveşte sumele obţinute ca subvenţii de la stat pentru terenurile agricole exploatate, sunt poziţionate nu mai puţin de 18 parohii, cu suprafeţe de teren mai mari decât Voroneţul, ce au obţinut, în mod corespunzător, subvenţii mai consistente. Parohia Saru Dornei, de exemplu, a primit aproape 33.000 de euro. Cea de la Frumosu a încasat 26.000 de euro, parohia din Ciocăneşti a primit 23.000 de euro, la fel şi Parohia Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc. Iar lista, continuă, conform tabelului anexat.
Eugen Mogoş, directorul APIA Suceava, a explicat că este vorba, în principal, nu de terenuri cultivate ci mai ales despre păşuni. “Banii au fost alocaţi pentru anul 2013, reprezentând subvenţia de 160 de euro pe hectar pentru terenurile deţinute şi exploatate în producţia vegetală sau pentru păşuni. De asemenea, cifrele conţin şi subvenţiile pentru animale, de la 6,5 euro pe cap de ovină sau caprină, până la 500 de lei petru o vacă producătoare de lapte”, a declarat Eugen Mogoş, care a mai precizat că suma de 1,85 milioane de euro a fost efectiv plătită tuturor celor care fac parte din această categorie de solicitanţi. Aşa cum se vede, subvenţiile la instituţiile de cult din judeţul nostru s-au oferit în principal pentru pajişti, fiindcă au fost acordate preponderent celor din zona de munte. Din acest an însă, Ministerul Agriculturii îşi propune să realizeze o analiză severă asupra celor care solicită astfel de subvenţii, pentru a se vedea dacă banii oferiţi sunt folosiţi într-adevăr pentru scopul în care au fost daţi, fermierii “inactivi” urmând să fie tăiaţi de la porţia de bani europeni, fie că aceştia sunt instituţii de cult sau nu. Mai ales că, s-a constatat faptul, dovedit şi la noi în judeţ că subvenţiile au fost încasate cu preponderenţă pentru întreţinerea de pajişti, greu de verificat dacă lucrările pentru care s-au primit subvenţii s-au făcut sau nu în realitate.
