Cel care a fost promovat de social-democrații suceveni ca subprefect al județului Suceava a fost angajat în Consiliul Județean Suceava imediat după ce PSD a intrat la guvernare și a semnat stat de plată ca funcţionar public, fiind şeful Compartimenului de Documente Clasificate din cadrul administraţiei judeţene. Nistor Atanasă a ocupat pentru o lungă perioadă de timp funcţia de director al Direcţiei Agricole Suceava, dar a fost şi director al Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Consiliului Judeţean. El a fost și este un membru de partid cu state vechi în PSD, un apropiat al senatorului Gavril Mârza și a deputatului PSD de Fălticeni, Ioan Stan
După Revoluție, însă, Atanasă a figurat într-un dosar penal pe lista terenurilor tranzacționate în zona Metro.
Fostul președinte al CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a fost cel care a sesizat Parchetul Național Anticorupție(astăzi-DNA) pentru verificarea, în primul rând, a celor care au promovat în anul 2002 Hotărârea de Guvern prin care au fost trecute din domeniul public în cel privat 86,93 de hectare ale Staţiunii de Cercetări Agricole Suceava (SCA, primul pas făcut spre ceea ce el a numit “specula cu terenuri”. Ministrul Agriculturii considera că promotorii actului normativ respectiv aveau informaţii precise în legătură cu potenţialul acelor terenuri, dovadă faptul că aproape jumătate din suprafaţa respectivă, adică 34,2 hectare, a fost tranzacţionată înainte de apariţia HG.
În opinia lui Flutur, prin tranzacţionarea terenurilor înainte de apariţia actului normativ care a legiferat trecerea lor din domeniul public în cel privat, s-a încălcat Legea circulaţiei juridice a terenurilor. Între cei anchetați se afla ex-prefectul Ioan Cușnir, Nistor Atanasă, care era director la Direcția Agricolă, fostul șef de la Cadastru, Titi Petre, dar și o angajață de la Cadastru, Dalia Chihaia.
Cei patru au fost cercetaţi pentru infracţiunea prevăzută de articolul 12, litera b, din Legea 78/2000, respectiv folosirea, în cursul anului 2002, a unor informaţii pe care le deţineau, în virtutea funcţiilor ocupate, în scopul de a facilita obţinerea la preţuri avantajoase a unor terenuri de către anumite persoane.
„Având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea menţionată este închisoare de la 1 la 5 ani, se constată că în ce priveşte această faptă s-a împlinit termenul de prescripţie de 5 ani, prevăzut de articolul 122, litera d, Cod Penal, situaţie existentă la data preluării dosarului de către structura centrală a DNA. Din actele premergătoare nu au rezultat alte indicii privind comiterea altor fapte de natură penală care să atragă competenţa materială a DNA”, au justificat procurorii DNA în 2011, clasarea dosarului Metro. Așa că cei patru au scăpat basma curată.
În 2008, fostul şef al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a fost acuzat de prefectul de atunci de Suceava, Orest Onofrei, că ar fi ars nu mai puţin de 3.000 de volume de specialitate în domeniul agriculturii de la Casa Agronomului.
Onofrei spunea că ştie acest lucru de la angajaţii Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă care îşi desfăşurau activitatea în Casa Agronomului din Fălticeni.
Orest Onofrei arata că biblioteca din Casa Agronomului Fălticeni conţinea aproximativ 3.500 de cărţi de specialitate. Dintre acestea, doar 300 au reuşit să fie transferate la un liceu cu profil agricol din Fălticeni, iar restul ar fi fost trimise de Atanasă la reciclare.
Mai mult, Orest Onofrei a spus atunci că tot din ordinul acestuia revistele de specialitate, dar şi mai multe bunuri ale angajaţilor Oficiului de Consultanţă au fost scoase în curtea clădirii respective şi li s-a dat foc.
“Dupa o astfel de actiune, domnul Nistor poate fi comparat cu marele inchizitor spanion Thomas de Torquemada. Am inteles ca Atanasa Nistor nu mai lucreaza in sgricultura, dar este foarte grav ca a ajuns sa arda cartile de pe care poate si el a invatat. Se pare insa ca le uraste asa de tare, ca a inceput sa le considere eretice. si exact ca pe vremea inchizitiei a ajuns sa comande arderea cartilor”, declara Orest Onofrei.
În replică, Atanasă declara că volumele erau abandonate în clădirea Casei Agronomului din Fălticeni. El a precizat că, în condiţiile în care clădirea era proprietatea Consiliului Judetean, a trimis câţiva angajaţi pentru a face curăţenie.
“Aceştia nu au găsit pe nimeni acolo care să păzească acele cărţi sau ce hârtii mai erau pe acolo. Erau abandonate şi nu aveau nici un stăpân. Mai mult am înţeles că acele cărţi nu aveau valoare de inventar“, explica Nistor.
