Marţi, la Suceava, Călineşti Cuparencu şi Putna s-a desfăşurat cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Literar „Mihai Eminescu”. Organizatorul evenimentului cultural este Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina şi Societatea Scriitorilor Bucovineni, în colaborare cu Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Primăria Şerbăuţi şi Mănăstirea Putna. 
Au Au fost depuse coroane de flori la statuia lui Mihai Eminescu din Suceava şi la bustul poetului de la Călineşti Cuparencu. Tot aici a avut loc un spectacol omagial susținut de elevi ai Școlii Populare de Artă și a școlilor generale din localitate.
La Mănăstirea Putna, a fost oficiată o slujbă de pomenire de către un sobor de preoți condusă de starețul Mănăstirii Melchisedec Velnic și au fost depuse coroane de flori la bustul poetului. Tot aici a avut loc se va desfăşura festivitatea de decernare a premiului naţional „Mihai Eminescu” şi a premiului special „Mihai Eminescu”. Starețul Mănăstirii Putna a ținut să vorbească despre rolul marelui poet nu numai în literatura românească dar și în viața de zi,dincolo de lumea penelului. ,, A fost un martir al credinței neamului românesc ,un simbol a adevărului și al frumosului,, a spus fața monahală. Domnia sa a ținut să amintească și scrierile academicianului Zoe Dumitrescu -Bușulenga sau maica Benedicta cum avea să i se spună, cea care a fost un mare eminescolog și care nu va putea fi înlocuită niciodată referitoare la luceafărul poeziei românești.
Nu au lipsit de la evenimentul omagial importanți oameni de cultură între care academicianul Mihai Cimpoi și poetul Adrian Dinu Rachieru. La Mănăstirea Putna au mai fost prezenți subprefectul Constantin Harasim, primarii comunelor Putna, Bilca, Frătăuții Noi, Voitinel, Ulma, Vicov de Jos și edilul orașului Vicov de Sus.
Interesant este că, în ciuda trecerii timpului, Mihai Eminescu este tot mai actual, prin modul cum a prevăzut evoluţia vieţii social-economice a României şi chiar a manierei în care îi va fi apreciată opera sa poetică. Mihai Eminescu , născut Mihail Eminovici, s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani și a decedat la vârsta de 39 de ani în București. 
A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
La această aniversare, Sărbătoare a culturii, să ne reamintim previziunile şi dorinţele poetului din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, care se încheie un mare adevăr: „Că rămâne stânca, deşi moare valul,/ Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”
