Luni este Boboteaza, sărbătoare care corespunde cu a șasea zi a creației biblice, a șasea zi din calendarul creștin ortodox. Boboteaza încheie ciclul sărbatorilor de iarnă și cuprinde motive specifice tuturor sărbătorilor de Crăciun.
În multe zone din țară, și în Bucovina, în ziua de Bobotează se colindă, se fac și se prind farmecele și descântecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului și belșugului în noul an, se crede că se deschide cerul și vorbesc animalele.
Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – Gura Humorului spune că Ajunul Bobotezei, este foarte importantă pentru creștini. “În ajunul Bobotezei, în Bucovina, se pregătește o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din “camera de curat” se așterne o față de masa, aleasă special pentru acest moment, sub fața de masa se pune fân sau otavă iar pe fiecare colț se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se așează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu nucă pisată; bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, borș de “burechiușe” sau “urechiușele babei”- borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, ce au colțurile lipite în forma de urechiușe, borș de peste, pește prăjit, “varzare”- plăcinte de post umplute cu tocătură de varza acră, plăcinta cu mac, sarmale umplute cu crupe. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfințirea mesei, o parte din bucate sânt adăugate în hrana animalelor pentru “a fi protejate de boli și pentru a fi bune de prasilă”, a spus Mihai Camilar.
Chiraleisa
În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de fete și băiatți, umbla din casa în casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Aceasta datină este asemănătoare colindatului cu Moș Ajunul de la Crăciun. Copiii care umbla cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison – Fie-ți mila, Doamne) nu rostesc însă texte versificate ci strigă doar “Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!”, de trei ori. Răsplata copiilor sânt merele, nucile, prăjiturile pe care ei le strâng în traistuțe, petrecute peste umăr. În Bucovina, preotul este însoțit și de gospodari care merg cu luminări aprinse pe la casele vecinilor și strigă și ei Chiraleisa. Gazda îi primește în casa, îi servește cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă. Tot în Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei așeaza cel mai frumos fuior de cânepă. “Oferirea fuiorului avea mai multe semnificații: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morților sau ca Maica Domnului va face din cânepa un voloc cu care va prinde sufletele morților din iad pentru a le ridica în rai” a mai povestit Mihai Camilar.
Ritualuri și practici magice în ajunul Bobotezei
O pondere deosebită, în ajunul Bobotezei, o dețin însă actele rituale și practicile magice de profilaxie și purificare. La ritualurile creștine de sfințire a apei (agheasmă), de umblatul preoților cu botezul și de scufundarea (aruncarea) crucii în apă, românii au adaugat altele noi, unele creștine, altele precreștine, de purificare și alungare a spiritelor malefice: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, împușcături, strigături (Chiraleisa) și zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor și anexelor gospodărești.
Mihai Camilar ne-a mai spus că “dimineața de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strângea cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvara, când se presărau pe straturile cu legume “pentru a le face rodnice și a le proteja de gujulii”. Fânul de sub față de masa și bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor “pentru a le feri de farmece, de boli și de duhurile rele”. În același scop era folosită și agheasmă luată de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea că dacă, în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sânt ascunse comorile”. Tradiția spune că în aceasta zi sânt interzise certurile în casa și nu se dă nimic cu împrumut. În seara de Ajun se săvârșesc practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră și se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, în acea familie, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. În cele trei zile, cât ține Boboteaza în Bucovina, exista așezări, sate, în care prietenii și rudele obișnuiesc să se colinde, iar în alte sate apar din nou mascații.
