,,Galeria Tuturor – fără resentimente”, din incinta Complexului Comercial Zimbru Suceava, prezintă, în intervalul 8 noiembrie – 16 decembrie 2013, expoziţia cu genericul „Acorduri afective”.
Potrivit organizatorilor, expoziţia organizată de „Galeria Tuturor – fără resentimente” şi Griffon Engraving Art, etalează un număr de 30 de lucrări de pictură şi grafică realizate de artiştii plastici suceveni Iosif Csukat şi Tiberiu Cosovan.
Picturile în ulei ale lui Iosif Csukat (peisaje, naturi statice şi flori) şi lucrările de grafică ale lui Tiberiu Cosovan (linogravuri care ilustrează imobile şi secvenţe urbane din Suceava de altădată) alcătuiesc împreună tabloul sentimental al provinciei.
Dacă lucrările de pictură au titluri ca „Iarna la Burdujeni”, „Case bucovinene”, „Casă veche”, „Natură statică” sau „Natură moartă cu mere” , linogravurile, circumscrise ciclului „Suceava – caligrafii sentimentale”, interpretări plastice ale unor imagini de arhivă, prezintă o serie de obiective arhitectonice, case şi prăvălii de pe vechile străzi
� g so@a��_Nu poţi cere să te împărtăşeşti după ce s-a terminat Sfânta Liturghie, fiindcă nu te-ai încadrat în timpul liturgic.La începutul acestui an ne întrebam dacă reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Suceava acţionează din neştiinţă sau cu rea-credinţă. Ne întrebam dacă înţeleg pentru ce luptă şi dacă s-au gândit la dreptatea unei acţiuni care urmăreşte să ia terenul pe care stă mormântul lui Ştefan cel Mare din proprietatea ctitoriei acestuia – Mănăstirea Putna. Sau poate că urmăresc să repună pe picioare un decret-lege abuziv al regimului comunist, Decretul 273/1949, prin care multe biserici şi mănăstiri din Bucovina s-au văzut deposedate de pământul de sub ele, la nivelul cărţilor funciare. În acest scop, folosindu-se cu rea-credinţă de toate portiţele pe care sistemul legislativ le-a creat pentru oameni oneşti, din decembrie 2011 şi până în prezent, reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Suceava au înaintat acţiune după acţiune împotriva hotărârii Putnei, folosindu-se de toate căile extraordinare de atac aflate la îndemână: contestaţie în anulare, revizuire (cu termen în 10 decembrie 2012), suspendare provizorie a executării şi chiar strămutare, cerând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trimiterea cauzei la o altă instanţă şi repornirea de la zero a judecăţii. Mănăstirea Putna este nevoită să răspundă din nou la o întrebare absurdă: „Al cui este pământul de sub mormântul Sf. Ştefan cel Mare?”. Oare se teme cineva dintre români să răspundă drept? Sau există poate reprezentanţi ai statului român care sunt deranjaţi că Mănăstirea Putna şi-a recâştigat un drept istoric, aşa cum şi-au câştigat şi alte biserici şi confesiuni din România pământul care le-a aparţinut?, a declarat stareţul.
Călugării de la Putna au cerut cercetarea a patru judecători pentru abuz în serviciu
Procesul a ajuns la un moment dat, prin zona penalului, părintele stareţ împreună cu obştea de monahi ai lăcaşului de cult au depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava o plângere penală împotriva a patru judecători de la Tribunalul Suceava precum şi împotriva a trei funcţionari publici de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Suceava. Călugării de la Putna au cerut cercetatea acestora sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Astfel, după ce instanţa a dat câştig de cauză Mănăstirii Putna, în dosarul în care Statul Român, prin DGFP Suceava a revendicat terenul pe care aceasta se află de mai bine de jumătate de mileniu, cei de la Fisc au formulat o contestaţie în anulare dar nu în termenul stabilit de lege, de 15 zile de la comunicare, ci cu cinci luni mai târziu. Cu toate acestea, judecătorii de la Tribunalul Suceava au luat în calcul acest recurs depus tardiv şi au repus cauza pe rol. Cu toate acestea, completul de judecată al Tribunalului Suceava a considerat că cererea Direcţiei de Finanţe Suceava a fost introdusă în termen legal, respingând astfel excepţia tardivităţii – adică a acţiunii care depăşeşte termenul stabilit – invocată de Mănăstirea Putna.
În 18 octombrie 2012, instanţa a respins şi celelalte excepţii invocate de noi – lipsa calităţii procesuale active şi a calităţii de reprezentant – vizând procurile defectuoase şi neconforme procedural prin care Ministerul de Finanţe a împuternicit Direcţia de Finanţe Suceava, respectiv consilierul ei juridic, să îl reprezinte în justiţie. Instanţa a hotărât în final ca judecata să fie continuată în ziua de 8 noiembrie 2012, ora 9.00, din păcate chiar de praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Atunci se va trece la discutarea pe fond a argumentelor prezentate de Direcţia de Finanţe în contestaţia sa, chiar şi a celor absurde – precum acela că Mănăstirea Putna „nu are calitatea de cult religios recunoscut în România”, sau că cele 14 hectare de teren ale Putnei „aparţin domeniului public al statului .
