Desăvârșirea statului național român, odată cu Marea Unire din 1918, a însemnat și începutul unui îndelung proces de unificare legislativă și judiciară.
Un rol marcant în construirea unității juridice naționale a revenit Curții de Apel pentru Bucovina, înființată prin Decretul-Lege nr.1867 din 14 mai 1919, instanță care și-a asumat misiunea de înfăptuire a unei justiții românești, prin adaptarea și aplicarea dreptului național la particularitățile regionale ce decurgeau din aplicarea a trei legislații în raza sa teritorială de competență.
În semn de omagiu pentru magistrații care au scris o strălucită pagină de istorie juridică, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava a declarat data de 14 mai a fiecărui an, ”Ziua Curții de Apel Suceava”, sărbătorită pentru prima dată astăzi, la împlinirea a 100 de ani de la înființarea instanței bucovinene.
În cadrul manifestărilor a fost organizat un seminar profesional cu tema ”Dreptul Uniunii Europene. Redefinirea judecătorului național ca judecător european. Istoric și perspective” la care a fost invitat să participe dl. Prof. dr. Dr. H. c. Valeriu M. Ciucă, fost judecător la CJUE, precum și o ședință festivă, la care au fost invitați să participe toți foștii președinți ai Curții de Apel Suceava.
Cu ocazia acestui eveniment Colegiul Curții de Apel Suceava a luat hotărârea ca sălile de judecată din Palatul de Justiție să poarte numele unor personalități bucovinene care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri sau care, prin activitatea lor, și-au adus contribuția la unificarea judiciară a țării, dar și a domnitorilor fără de care nu ar fi fost scrisă istoria cu care astăzi ne mândrim.
Începând de astăzi sălile de judecată din Palatul de Justiție se vor numi:
– Judecător TEODOR V. ȘTEFANELLI – magistrat în Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Liov, fondator al unei biblioteci, membru al Academiei Române, deputat în Dieta Bucovinei și participant activ la Unirea Bucovinei cu România.
– Istoric TEODOR BĂLAN – istoric român, născut la Cacica, profesor la Universitatea din Cernăuți, participant la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți, ocazie cu care a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale în dorința de a demonstra atât caracterul românesc al Bucovinei, cât și continuitatea românilor în acest spațiu. A tradus și publicat documente de o mare importanță, care au contribuit la dezvoltarea istoriografiei românești.
– IANCU FLONDOR – cel mai mare om politic al mișcării bucovinenilor pentru emancipare națională și unire, cel care a prezidat Congresul General care a votat unirea Bucovinei cu România.
– CERNĂUȚI – locul în care a fost citită declarația de unire, dar și locul în care a funcționat prima dată Curtea de Apel pentru Bucovina
– Arhitect FERDINAND FELLNER – arhitectul Palatului de Justiție
– ION NISTOR – istoric și militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”.
– DIONISIE BEJAN – președintele Congresului General al Bucovinei, sub președinția căruia s-a reunit, la Cernăuți, Adunarea Constituantă care a hotărât ”unirea Bucovinei cu celelalte țări românești într-un stat național independent”. Membru al delegației care a prezentat Regelui Ferdinand actul care consfințea Unirea Bucovinei cu Regatul României.
– MAXIMILIAN HACMAN – profesor, fost decan al Facultății de Drept din Cernăuți și rector al Universității bucovinene, cel care a pus bazele Academiei de Studii Comerciale. A contribuit la apariția publicației Glasul Bucovinei și la actul Unirii Bucovinei cu România.
– REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI
– REGINA MARIA A ROMÂNIEI
– ȘTEFAN CEL MARE
– BUCOVINA
– Judecător PAVEL PERJU, vicepreședinte și președinte al Curții de Apel Suceava între anii 1997- 2000, judecător la ÎCCJ, cu numeroase contribuții publicistice în materia dreptului civil.
