O biserică din lemn, monument istoric, din județul Suceava va fi restaurată. Este vorba despre Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” din comuna Adâncata, care va fi reparată printr-un proiect „Restaurare și conservare patrimoniu cultural și a infrastructurii conexe la biserica monument istoric cu hramul Sfântul Dumitru, parohia Adâncata II”.
Valoarea proiectului este de 2.785.530,20 lei fără TVA, prin Programul Operațional Regional 2014- 202o.
Durata maximă de executare a lucrărilor este de 17 luni de la data semnării contractului. Deocamdată, proiectul este la faza de licitație.
Vor fi schimbate fundația, podeaua, pardoseala, temelia, geamurile, ușile, dar și acoperisul. De asemenea, cupola va suferi intervenții, vor fi făcute dotări cu paratrăsnet, încălzire electrică, aer condiționat. Va fi schimbat gardul, se va lucra la terasament, pavaj, etc.
Biserica de lemn din Adâncata a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Biserica este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite.
Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului.
Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din ținutul Sucevei. Lucrările de restaurare desfășurate de-a lungul vremii au dus la modificarea planului construcției.
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată și era inițial deschis, având accesul spre est. El avea un parapet mediu de piatră, pe care se sprijineau patru-opt stâlpi fasonați. Ulterior, pridvorul a fost închis cu bârne de stejar, fiind practicate cu acest prilej două deschizături pentru ferestre în pereții de est și de vest ai pridvorului.
Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are dispuse pe ambele rame ale ușii motive simetrice: o rozetă încadrată într-un cerc cu conturul marcat având deasupra sa o decorație geometrică din romburi și linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor.
Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65×4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30×0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor.
Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40×7.25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de nord și de sud. Inițial, actualul naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2.40 metri. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spații au o boltire separată: deasupra naosului inițial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate longitudinal și sprijinite pe două grinzi transversale.
Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată (2.65×3.80 metri) și o singură fereastră în axa absidei. În partea de nord, decroșul se realizează de la prelungirea peretelui longitudinal la 1.30 metri de la catapeteasmă, în timp ce în partea de sud, decroșul începe de la nivelul catapetesmei. Între catapeteasmă și decroșul nordic se află proscomidiarul. Deasupra altarului, la 2.40 metri înălțime, se află un tavan drept.
