Supranumită “Ierusalimul Neamului Românesc”, Mănăstirea Putna din judeţul Suceava este locul ce reuneşte mii şi mii de oameni veniţi în reculgere, mai ales în perioada Învierii. Acolo şi-a petrecut regele Mihai prima sărbătoare de Paşte după revenirea din exilul impus de comunişti. Deschidem şi noi acum porţile mănăstirii al cărui nume se leagă şi de repere luminoase din istoria noastră: Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu.
Liniștea dintre zidurile mănăstirii Putna, ctitorită de Ştefan cel Mare acum 549 de ani, este spartă doar de sunetul clopotelor și de toacă. Cine intră pe poartă nu ştie de ce să se bucure mai întâi: de peisajul mirific, de măreţia clădirilor sau de pacea care simţi că te înconjoară. Daruri lăsate de doi dintre cei mai iubiţi ocrotitori ai României: Ştefan cel Mare şi Regele Mihai. Însetat de ţara lui şi de lumină, fostul monarh a mers să celebreze Paştele la Putna în 1992, la revenirea din exilul forţat care începuse în 1948.
Sutele de ani care au trecut peste Mănăstirea Putna nu i-au ştirbit nimic din aura de măreţie şi spiritualitate. Poetul Mihai Eminescu a numit-o “Ierusalimul Neamului Românesc” şi acolo a organizat în 1871 prima serbare a românilor de pretutindeni.
Părintele Dosoftei Dijmărescu: De-a lungul istoriei, românii au venit la Putna pentru a se închina la Sfântul Ștefan ca la un părinte al neamului și a-l ruga să mjlocească și să vegheze asupra neamului, venind aici au luat putere.
Ce înseamnă însă viața din anul 2018 la Mănăstirea Putna, unde peste 100 de călugări se roagă neîncetat? Pelerinii vin din toate colţurile lumii ca să guste liniştea sufletească. Sunt suficiente câteva minute de rugă între pereţii vechii mănăstiri.
Gherasim Soca, ieromonah: Cu orice gând ar veni oamenii aici, nu mai pleacă la fel cum au venit, fie că vin pentru peisaj, pentru frumusețea locului, pentru o fotografie, pentru a se relaxa, pleacă de aici cu o încărcătură sufletească aparte. Au trăit ceva pe care sufletul lor îl dorea și pe care aici l-au găsit.
Sursa: Digi24.ro