Un sucevean, care trăiește de 18 ani în Italia, este de doi ani consilier la o primărie din Italia, scrie Rotalianul.
Marius Daniel Lupașcu, consilier comunal din partea Mișcării 5 Stele, ales la Pinerolo, lângă Torino susține că „nimeni nu este împotriva românilor, poate doar ei înșiși”.
„Sunt consilier de doi ani la primăria din Pinerolo din partea Mișcării 5 Stele, m-am născut și am crescut la Suceava, în România, dar trăiesc în Italia de 18 ani și pot să vă asigur de un singur lucru: dacă aș fi perceput vreodată sentimente de ură, rasism sau xenofobie în Mișcarea din care fac parte, nu aș fi candidat niciodată! Acest lucru este valabil atât la nivel de program național cât și la nivel uman în rândul membrilor Consiliului Comunal din care fac parte. În ce privește imigrația, o mare parte din mass media a manipulat informația în defavoarea Mișcării noastre. Mișcarea 5 Stele din Italia nu este împotriva imigrației, este împotriva imigrației clandestine, a celor care ajung în Italia și comit ilegalități, a celor care nu respectă legea și nu se conformează regulilor statului pe teritoriul căruia se află. Cetățenii români din Italia nu au de ce să își facă probleme atât timp cât respectă legile acestui stat. Dar, din nefericire, oamenii își fac idei greșite în urma informațiilor distorsionate care sunt difuzate în presă. Aruncăm cu vorbe fără să le înțelegem sensul și esența, „populism” nu înseamnă extremism, nu este rasism și ură îndreptată împotriva străinilor, este grijă pentru țara ta, pentru siguranța ta și a copiilor tăi. Să luăm exemplul Americii, americanul este un mare patriot, el își dă viața pentru patria sa și este admirat pentru aceste crezuri. În Italia, când apare un Salvini care strigă pentru integritate și siguranță, este numit fascist și rasist. Dar cuvântul rasist astăzi este folosit cu diverse conotații și sensuri alterate. Orice străin este bine venit în Italia, orice persoană sosită aici cu ideologii, mentalități, obiceiuri și tradiții diverse îi sunt acceptate atât timp cât acestea nu afectează societatea italiană băștinașă. Dacă tu vii în Italia și încerci să îți impui cu forța mentalitățile și tradițiile la nivelul statului devii automat un cetățean nedorit, o comunitate privită cu teamă. Suntem pe teritoriul unui stat străin, suntem oaspeți și trebuie să ne comportăm ca atare. Dacă nu vom respecta legile, dacă nu ne vom supune regulilor acestui stat ba chiar vom încerca să i le impunem pe ale noastre atunci da, vom suferi acte de rasism îndreptate împotriva fiecăruia dintre noi”, spune bărbatul originar din Suceava.
Avem mai mult decât oricând nevoie de reprezentanți care să dea glas problemelor cu care se confruntă comunitatea noastră de aici, din Italia. De ce credeți că reușim foarte greu să avem oameni care să ne reprezinte cu succes și credibilitate în instituțiile italiene?
În politică am intrat în 2002, când România nu era în Uniunea Europeană și permanența pe teritoriul italian a unui cetățean român era oarecum încă dificilă, fiind obligatorie deținerea unui permis special de ședere din partea statului italian (permesso di soggiorno). La vremea respectivă, am încercat să fac un mic centru comunitar, un birou informativ, mai bine zis, care să ajute comunitatea românilor să înțeleagă cum trebuie procedat pentru obținerea permisului respectiv și a altor drepturi dar nu am avut susținere din partea nimănui, am făcut apeluri la instituții românești de la care nu am primit răspuns.
Acum însă românii aici, în Italia, ca și în restul țărilor comunitare, au multe drepturi, problema este alta: nu știm că le avem sau nu știm să ni le cerem! Românilor le place mult să se victimizeze, să abordeze un statut defensiv în loc să acționeze pentru a se afirma ca și comunitate și pentru a-și trimite reprezentanți în administrația italiană. Dacă unul dintre noi încearcă să facă ceva, primul lucru la care trebuie să se aștepte din partea comunității noastre sunt criticile și scepticismul: „cine mai este și ăsta?” „ce și cât câștigă el din treaba asta?”, fără să se gândească la faptul că persoana respectivă poate ajuta și poate duce mai departe, acolo unde trebuie să ajungă, cuvântul, glasul, doleanțele comunității noastre. Românii ar trebui să fie mândri când unul dintre noi ajunge să aibă o funcție politică sau administrativă, dar contrar acestor interese se simte mult lipsa de susținere din partea comunității, oamenii nu înțeleg că pe lângă un comportament integru avem nevoie și să dovedim că suntem uniți și omogeni. Doar atunci italienii ne vor privi cu admirație și respect.
Când am fost ales consilier comunal la Pinerolo cu doi ani în urmă, campania mea electorală m-a costat, vă mărturisesc sincer, doar 27 de euro, costul pliantelor informative, pe care le-am împărțit în rândurile oamenilor. Dar pe lângă puținii bani am investit însă mult timp. Timp ca să merg în mijlocul oamenilor, să mă informez și să-i informez, să le transmit informația clară și nealtereată și să-i conving de cinstea și bunele mele intenții. Jumătate din timpul pe care înainte îl dedicam familiei mele, acum îl petrec la activitățile și acțiunile politice la care iau parte. Nu este chiar atât de ușor să ajungi ca român într-o funcție administrativă din cadrul unei instituții de stat italiene dar nici imposibil.
