Asocierea dintre lemn şi ceas se face doar la orologiile de perete, mari. Însă doi tineri suceveni au decis să rescrie regulile şi să aducă lemnul la îndemână şi la… mână. Au pornit o afacere cu astfel de ceasuri, prima și unica în România, au crescut-o şi acum vor să o ducă la nivelul următor – un ceas inteligent făcut cu lemn. Îi cunoaștem pe cei care au făcut ca NOAH să devină o arcă românească ce începe să cutreiere lumea, scrie Digi24.
Ruben Perju – antreprenor : Eram în anul IV de facultate, dacă nu mă înşel, primisem un ceas de la soţia mea, l-am scăpat pe jos…lucrurile s-au întâmplat într-un mod foarte neplăcut, toate elementele de pe cadranul ceasului au zburat… Și atunci a fost prima dată când… nu mi-a venit o idee de afacere, dar mi-a venit următorul gând: măi, dacă un brand consacrat de ceasuri îşi permite să facă chestia asta, cred că oricine poate să facă un ceas care să reziste mai bine la impact decât ei.
– Cum aţi ajuns să colaboraţi? Primul ceas l-aţi făcut împreună?
Iosif Harasemiuc – antreprenor: Da, de mici ne cunoaştem, n-am fost la şcoală împreună, dar ne-am ştiut dintotdeauna aşa…. Şi Ben a venit cu gândul: uite, mă, s-ar putea face ceasuri din lemn? Ideea a fost suficient de nebună încât să mă prindă, să ne prindă pe amândoi suficient de tare, încât să mergem câţiva ani de zile fără să scoatem un ban şi să investim în continuare bani pe care nu-i aveam, oarecum. Am împrumutat o grămadă de bani ca să lansăm NOAH.
– De la cine? Cine v-a ajutat la început?
– Mama, tata, fraţi, bunici…în mare parte – prieteni şi familie, evident, spune Iosif Harasemiuc.
– Cu cât aţi început?
– Am făcut un calcul şi am ajuns undeva la 30.000 de euro…împrumutaţi.
– V-am găsit aici nostalgici un pic. Vă uitaţi în cutia cu amintiri, în primele modele de ceasuri. Cum a fost începutul, primele modele?
– Suntem şi noi foarte entuziasmaţi şi miraţi de cum gândeam atunci. E clar că am pornit de la o idee simplă. Când am avut pentru prima dată ideea unui ceas, am ajuns să folosim nişte elemente de lemn foarte simple, tăiate la 45 de grade.
– Deci primul ceas a fost pătrat?
– Primul ceas, în mintea noastră, de aici am pornit, pentru că pentru mine, fiind în apartamentul meu, era mai uşor să fac o chestie pătrată decât rotundă. Pentru o chestie rotundă trebuia să ai nişte scule. Pătrat, cu un cutter şi nişte bucăţi de lemn am reuşit. Ceea ce este interesant este că am pornit cu gândirea de ceas pătrat, dar am făcut ceasuri rotunde. Încă nu am vândut niciunul pătrat.
Prima investiţie a fost într-o maşină care sculptează lemnul folosind computerul. Au comandat CNC-ul în Statele Unite, pentru că preţul era unul bun, dar rezultatele nu au fost pe măsură.
– N-aveam nicio treabă cu tehnica asta de prelucrare a lemnului şi nici cu partea de ceasornicărie. Am învăţat totul pe parcurs, am învăţat de la oameni, am întrebat, am făcut research, am dat cu capul şi aşa mai departe…., spune Iosif Harasemiuc.
– Şi ce aţi mai făcut înainte?
– Nu am mai lucrat…decât timp de 2 luni de zile, făceam cafea. Barman, poate e mult zis, dar barman…la un cinematograf, povestește Ruben Perju.
– Eu am lucrat dintotdeauna. Pentru că am avut….şi taică-meu avea propriul lui service auto în care puteam să mă duc să-mi câştig banii de bicicleta pe care o voiam sau banii de ieşit în oraş, spune Iosif. Și ca parte creativă, am lucrat ca freelancer pe online, pe partea de design, grafică. Făceam logo-uri, adaugă el.
– Unde a fost primul vostru atelier? Unde aţi făcut primul ceas?
– În Suceava, în mansarda service-ului de care a pomenit, al tatălui lui, spune Ruben.
– Şi după, la cât timp l-aţi vândut după ce l-aţi făcut?
– Prima ieşire pe piaţă, spre vânzare a ceasurilor NOAH, a fost în mai 2015 la un târg de design numit Made în Ro, chiar în Bucureşti, povestește Iosif. Am terminat lucrul vineri la ora 3 dimineaţă sau sâmbătă la 3 dimineaţă şi am plecat spre Bucureşti, fiind în întârziere – pentru că trebuia să fim la 8 acolo. Am gonit ca nebunii, timp în care Ruben chiar asambla cutii, lipea cutiile.
– Şi a meritat efortul, aţi vândut la acel târg?
– Am vândut opt ceasuri, primele opt ceasuri! Deci primul ceas vândut a fost urmat de telefoane către soţii, care plângeau de bucurie, asta a fost wow.
– Mai ţii minte câţi bani aţi luat pe primul ceas vândut?
– Da, preţul mediu cu care vindeam atunci un ceas era 600 de lei, spune Ruben Perju.
– Era oricum un preţ destul de ridicat pentru un start-up, adaugă Iosif.
– Da!
Cu ceasurile proaspăt create Iosif şi Ruben au participat, la sfârşitul anului 2015, la un curs pentru antreprenori la Cluj-Napoca. Ideea lor a fost premiată şi au fost sfătuiţi să se mute în oraşul de pe Someş.
– Înainte să ne mutăm la Cluj, eu eram, locuiam în Cluj, Iosif locuia în Suceava, spune Ruben Perju.
– Făceaţi naveta Cluj-Suceava, o navetă permanentă, doar ca să realizaţi un produs, să vă iasă ceasul pe care îl visaţi?
– Da, un an, un an şi ceva am făcut naveta, până să reuşim să luăm decizia.
La sfârșitul lui 2015 s-au mutat la Cluj şi şi-au luat alături de ei trei prieteni, pentru a creşte împreună producţia de ceasuri din lemn.
– Sunteţi o echipă de suceveni, sunteţi toţi din Suceava aproape sau aţi avut o legatură cu Suceava. Cum aţi ajuns să lucraţi împreună?
– Păi, ne-am întâlnit la Cluj. Cred că m-a atras lemnul, de profesie nu sunt ceasornicar. Aici am început să lucrez ca şi ceasornicar, de profesie sunt biolog, spune Liviu Cernișov.
– Înainte nu am lucrat în domeniul ăsta. Eram tehnic audio, să zic, pe partea asta de audio. Montam boxe, sisteme audio. Acum, practic eu mă ocup de prelucrarea fină a lemnului, de carcase, de cadrane, precizează, la rândul său, Samuel Harapciuc.
– Aici e locul unde ceasul prinde viaţă. Eu primesc doar nişte piese, cum ar fi acest body – îi spunem noi, acest cadran. Le punem împreună, punem mecanismul, punem toate componentele, acele, secundarul şi la mine ceasul prinde viaţă, explică Liviu Cernișov.
– Cât durează din momentul în care vin toate componentele până e gata de vânzare?
– Fix o jumătate de oră!
– Câte aţi făcut până acum?
– Cred că am făcut, de când suntem aici, cam 1.000, 1.500 de ceasuri, spune Samuel Harapciuc.
– Ce lemn folosiți pentru ceasurile voastre?
– Aici ajunge lemnul adus de peste tot din lume, doar esențe exotice. Acesta este un ziricote, verawood, singurul lemn verde.
– E scump?
– Foarte scump. O cutiuță din asta cu lemn de toate soiurile poate ajunge și la 400-500 de euro, precizează Ruben Perju.
– Ce aţi făcut voi este ceva nou pe piaţa românească, nu au mai fost fabricate ceasuri de lemn în România. Sunteţi primii care aţi făcut lucrul ăsta.
– Da, şi singurii care produc ceasuri în România, în continuare. În România nu se mai produce ceas metalic de orice fel. Pe partea de lemn suntem primii şi singurii care fac chestia asta. Mai există site-uri care vând, dar toate sunt importate, evident, menționează Iosif Harasemiuc.
– Iar ceasurile voastre, făcute în ROMÂNIA, ajung peste tot în lume. Unde le vindeţi?
– Vindem în proporţie de 15% în afară. Am ajuns în ţările Golfului, nordice, Canada, Australia, America, Israel. Cam prin toate colţurile am trimis ceasuri, spune Ruben Perju.
Afacerea tinerilor suceveni stabiliţi la Cluj a atras rapid şi investitori.
– Sunteţi primul inverstitor. De ce aţi ales să investiţi în această companie? Ce v-a atras?
– O mai veche pasiune, imi plac ceasurile și cumva destinul a făcut să dau peste Noah. De ziua mea, de la soţia mea am primit un cadou, care a fost un ceas Noah. Întâmplător şi asociatului meu, Cătălin Chiş, îi plac ceasurile si când a vazut ceasul la mâna mea şi-a dorit şi el unul, povestește Erik Barna.
Au decis să bage bani, bani folosiţi pentru a cumpăra echipamente care să ducă Noah la nivelul superior. În schimbul fondurilor au primit 25% din companie.
– Cred că este prima investiţie în care şi eu şi asociatul meu Cătălin, în care decizia s-a bazat mai mult pe partea emoţională decât pe partea de business, mărturisește Erik Barna.
– Ce au diferit ceasurile voastre de lemn faţă de celelalte ceasuri de lemn pe care le putem găsi pe internet, la preţuri mult mai mici, poate aduse din China… Ce e diferit între cele două categorii?
– Ceasurile noastre vin cu safir, cristal safir, ca standard. Mecanismele sunt elveţiene, placate cu aur 5 rubine, pielea este făcută în Italia, avem chiar curele făcute manual. Dup-aia intervine procesul de creare a ceasului pe care ţi-l faci de la zero, cum vrei tu, explică Iosif Harasemiuc.
– Asta e mărimea cea mai mică, asta e mărimea cea mai mare. Ceasul ăsta e cel mai greu de făcut, arată Liviu Cernișov.
– Cel mai mic e cel mai greu de făcut?
– Da, cel mai mic e cel mai greu de făcut, fiindcă e cel mai minuţios, piesele trebuie ajustate.
– Sunt peste 100 de mii de opțiuni, de combinații, pentru că avem aproximativ 20 de esenţe de lemn combinate, avem 6 tipuri de ace, 5 tipuri de secundar, curele 10-15 opțiuni și cu combinațiile astea poți să îți faci un ceas unic, punctează Ruben Perju.
– Noi am ales să capsulăm ceasul, deci practic ceasul nu are şuruburi şi nu se poate desface. Body-ul e o bucată şi cadranul e a doua componentă. Odată ce mecanismul e încadrat în ceas, se poate desface, dar numai la noi, explică Liviu Cernișov.
– Deci dacă se întâmplă ceva cu ceasul, trebuie, clientul, să vină neapărat la voi? N-are ce să-i facă sau cum să facă…
– Nu am mai avut niciodată ceas de lemn şi pot să spun că este o senzaţie unică atunci când porţi un ceas de lemn. La ceasurile tradiţionale eşti obișnuit să fie mai grele, un ceas de lemn aproape că nu îl simţi pe mână, spune Erik Barna.
– E singurul ceas din lume care nu are niciun şurub pe spate, are o carcasă dintr-o singură bucată, este cel mai subţire ceas de lemn din lume, are sub 9 mm, este unul dintre puţinele care e rezistent la apă, design-ul este minimalist. Apoi ajungem la customer care. Noi vindem un ceas care are garanţie, spre deosebire de altele. Ceasuri care, orice s-ar întâmpla, noi îţi trimitem curierul acasă în perioada garanţiei, noi îţi ridicăm ceasul, noi ţi-l reparăm şi pe banii noştri ţi-l trimitem şi înapoi, spune Iosif Harasemiuc.
– V-aţi înscris în Cartea Recordurilor dacă tot aveţi atâtea performanţe?
– Nu ne-am gândit la asta, spune Ruben.
– Da, deci nu este recomandat să facem baie sau duş cu el. Ceasul se poate purta prin ploaie, se pot spăla vase cu el, dar nu se poate ţine sub apă, sub presiune, precizează Liviu Cernișov.
– Ce facem noi: îl scufundăm într-o răşină, în punem în vid, scoatem tot aerul de acolo, după aia băgăm presiune ca să intre răşina acolo şi o întărim înăuntru. La cuptor, o punem la 93 de grade – trebuie să stea câteva ore și după aia avem o bucată de lemn ai cărei pori sunt pur şi simplu căptuşiți cu răşina respectivă, nu mai absoarbe apă, explică Iosif.
Tinerii lucrează acum şi la variante de ceasuri din lemn rezistente sub apă, dar şi variante cu o tehnologie superioară.
– S-ar putea să fie chiar primul ceas inteligent din lemn. Băieţii lucrează şi au deja un prototip, va fi, din ce am înțeles de la ei din descrierea tehnică și am unul pe care îl port de câteva luni și de care nu mă despart decât cu rare ocazii, e un ceas la care bateria durează cinci ani de zile fără să să-l încarci, spune investitorul Erik Barna.
– Ce face?
– Are câteva funcționalități minimale din zona de smart, gen îți contorizează numărul de pași, vibrează când ai un mesaj sau un apel.
– Dacă vreau să-mi fac tracking pe somn atunci apăs două click-uri şi văd cum am dormit azi noapte sau cât la sută din somnul pe care mi l-am propus şi arată de genul ăsta aplicaţia… spune că am avut un somn adânc pe un interval destul de scurt, cel albastru. În rest e light sleep și asta e o perioadă lungă în care m-am chinuit să adorm. E chiar atât de sensibil să își dea seama când te mişti în pat și nu adormi în pat. Te chinui, explică Iosif Harasemiuc.
– Viaţa voastră de antreprenori a început, practic, în acelaşi timp, aproape, cu viaţa de familie. Sunteţi căsătoriţi amândoi, chiar ai şi copii, cum s-au îmbinat cele două?
– În perioadele aglomerate, gen înainte de Crăciun erau cu noi aici, spune Ruben Perju.
– …dormeau copilaşii cu căştile de protecţie pe urechi în atelier, completează Iosif Harasemiuc.
– ….ele ne ajutau la a ambala, la pregătirea coletelor, adaugă Ruben. Toate cadourile pe care le primesc clienţii noştri în colete sunt făcute de ele.
Şi nu este vorba doar de suflet şi pasiune. Atunci când au gândit afacerea, cei doi tineri au căutat, pe lângă nişa neexploatată în România, şi un nume puternic legat de rezistenţă şi lemn. Aşa au ajuns la personajul biblic Noe.
– Noah ca om, în perioada lui, a reprezentat ceva, un om cu coloană vertebrală. A fost singurul om cu o statură şi atunci am zis că businessul ăsta vrem să fie la fel. Trebuie să avem perioade grele, dar să fim verticali, rezumă Iosif Harasemiuc.
13
