La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, sărbătoare celebrată de creştinii ortodocşi pe 10 februarie, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri. Pomenirea morţilor se face în fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi. Această zi mai este cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă, scrie Adevarul.
“Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos”, explică părintele Ramon Eugen Ilie, proiereul Călăraşiului şi paroh la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Conform scrierilor ortodoxe, moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.
În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire.
Lumânări aprinse la căpătâi pentru iertarea păcatelor Tradiţia creştină spune că ofrandele oferite de sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.
„În afară de faptul că în calendarul nostru creştin fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morţilor cele mai cunoscute sâmbete sunt: Moşii de vară – în sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt şi Moşii de iarnă – în sâmbăta dinaintea Înfricoşatei Judecăţi”, a precizat pr. lect. dr. Marian Mihai – Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, citat de basilica.ro. Simion Florea Marian menţiona în lucrarea “Trilogia vietii”, “că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi”. Cuvântul “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Se dă de pomnă mâncare gătită În tradiţia populară există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită.
“Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi. Pentru această zi, în satele din Bărăgan, gospodinele pregătesc colivă şi colaci, în unele zone, piftie, sarmale, ciorbă, plăcinte, fructe şi vin şi desigur lumânări aprinse.
“Moşii de iarnă este sărbătoarea populară din sâmbăta care precede Lăsatul Secului de Brânză sau Lăsatul Secului de Carne, dedicată morţilor, moşilor şi strămoşilor. Moşii de iarnă, împreună cu Moşii de Sâmedru formează Moşii cei Mari de peste an. La Moşii de iarnă se împart alimente (plăcinte, produse lactate, piftii) şi, uneori, vase umplute cu mâncare gătită sau cu apă. Sărbătoarea se respectă pretutindeni în România”, notează traditieialomita.ro.
Ziua în care se mănâncă piftie Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănânca piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. În această zi nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.
Citeste mai mult: adev.ro/p3wwlc
