Mii de credincioși așteptați la Hramul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava

Mii de credincioși sunt așteptați astăzi, de Sânziene, la Hramul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

Mii de pelerini stau oare bune la rand pentru a se ruga la moastele Sfântului Ioan cel Nou  care au fost aduse la Suceava în anul 1402, la 24 iunie, această zi fiind consfinţită de evlavia populară ca zi de cinstire a Sfântului. Moaştele au fost scoase din biserica mănăstirii care le adăposteşte şi au fost aşezate în curte, într-un baldachin special amenajat.

Racla cu moaşte va fi purtată de bărbaţi  pe umeri, de-a lungul principalelor artere ale oraşului, cu popasuri în dreptul celor mai mari lăcaşuri de cult. Ca în fiecare an, aproximativ două ore , jandarmii vor veghea , de o parte şi de cealaltă a raclei, ca nici o persoană să nu treacă pe dedesubt, măsura de siguranţă impusă deoarece credincioşii pîndesc  un moment în care să poată profita de neatenţia preoţilor ocupaţi cu paza raclei. Credincioşii  cred că sub raclă există puteri deosebite care tămăduiesc bolile şi feresc de suferinţe şi că acesta este unicul moment în an în care pot trece pe sub moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.

Moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun, la un an după ce Patriarhia Ecumenică a recunoscut primul mitropolit în Moldova, Iosif I Muşat.Alaiul cu moaştele Sfântului Ioan au fost întâmpinate în „Poiana Vlădicăi“, de lângă Iaşi, de domnitorul Alexandru cel Bun şi soţia sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoţi şi credincioşi, care l-au însoţit până la Suceava. Acolo au fost aşezate în Biserica Mirăuţilor, atunci Reşedinţa mitropolitană.

„Aducerea moaştelor la Suceava nu era altceva decât o întărire a recunoaşterii că Moldova era o ţară ortodoxă, că avea o mitropolie recent recunoscută de Patriarhia Ecumenică, instituindu-se în chip de patron al scaunului mitropolitan şi al Ţării Moldovei un sfânt ortodox, martirizat în urma unor intrigi. Episodul aducerii moaştelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava a avut ecouri în cultura moldovenească medievală, prin crearea unei hagiografii, a unei iconografii speciale, legate de viaţa şi pătimirea Sf. Ioan cel Nou, devenit din secolul al XV-lea un adevărat sfânt naţional al Moldovei“, ne explică diac. Vasile Demciuc, conf. univ. la Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.

Tradiţia orală spune că aceste sfinte moaşte au fost aduse în fosta cetate de scaun a Moldovei şi pentru ca soţia domnitorului Alexandru cel Bun, doamna Ana, care era bolnavă, să le cinstească direct, cu credinţa vindecării în chip miraculos.Iosif I, Mitropolitul Moldovei, a săvârşit slujba dumnezeiască cu mare sobor de preoţi la moaştele Sfântului, pentru doamna ţării. Dumnezeu a ascultat rugăciunile acestora şi, prin mijlocirea Sf. Ioan cel Nou, a dat vindecare bolnavei.

Deşi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1950, generalizarea cultului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava cu data de pomenire 2 iunie, evlavia populară a consacrat ziua de 24 iunie, zi în care moaştele sale au fost aduse de la Cetatea Albă, pentru a-l sărbători pe ocrotitorul oraşului.Sărbătoarea începe pe 23 iunie, când moaştele sunt scoase în curtea mănăstirii şi se face Priveghere.