Foto Araci (copyright Cosmin Bumbut)
Mai mulți profesori suceveni care lucrează cu copii din medii defavorizate au participat, marți, la o sesiune de formare, la Iași, la Conferința regională pentru educație timpurie de calitate.
Evenimentul a avut loc în prezența a peste 100 de profesori din învățământul preșcolar din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Republica Moldova.
Miza este echiparea profesorilor ce lucrează cu copii provenind din medii defavorizate cu un set de practici educaționale și cu un pachet generos și divers de materiale educaționale care vor crește gradul de atractivitate al activităților de învățare.
La nivel național, mai mult de o treime dintre școli și grădinițe (36%), majoritatea din zone rurale, se confruntă cu probleme educaționale grave și foarte grave. Asta înseamnă un risc crescut de abandon școlar, o pondere mare de cadre didactice necalificate și un grad ridicat de marginalizare al localității. Județele cu cele mai mari procente de școli încadrate în clasa 1 sau 2 de risc educațional sunt Vaslui (69%), Covasna (69%), Mureș (60%), Iași (57%), Brașov (53%), Botoșani (49%), Sibiu (47%), Bacău (45%) și Dolj (39%), potrivit Asociației OvidiuRO.
Potrivit celui mai recent raport de țară în ceea ce privește rata alfabetizării populației, realizat de ELINET, România este pe penultimul loc în UE, cu peste 35% dintre elevii de clasa a IV-a demonstrând probleme serioase la citit. În 2012, OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) evalua că aproximativ 42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional. În 2002, OECD demonstra o corelație pozitivă între citit și performanțele școlare, sugerând că promovarea cititului de la vârste cât mai fragede ar putea fi „una dintre cele mai eficiente modalități de a genera schimbare socială”. Cu toate acestea, conform PIRLS aproape 70% dintre părinții din România nu citesc niciodată cărți împreună cu copiii lor sau o fac ocazional și insuficient.
