Asistenți și infirmiere de la Spitalul Județean Suceava, au fost condamnați de magistrații Curții de Apel Suceava, la câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru măsluirea unor dosare de pensii cu handicap.
Un număr de 26 de persoane și-au primit pedeapsa în acest dosar. Este vorba despre Chira Olimpia Achilina- casnică, Cazacu Aurel Vasile- operator utilaj tăierea lemnului, Maftean Dumitru- instalator, Raţă Constantin- administrator, Floria Natalia- confecţioneră, Raţă Elisabeta- casnică, Floria Ilie-Sorin, Păstrăv Ilie, Morar Rodica-Luminiţa, pensionară, Axinte Maria-infirmieră la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Neurologie, Andruchovici Maria- asistent medical generalist la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Geriatrie, Motoveleţ Lucia-pensionară, Nastasiuc Olga- infirmieră la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Neurologie, Nastasiuc Ioan, Bizum-Şutu Lăcrămioara- statistician medical la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Nefrologie, Holbură Carmina-Elena- asistentă medicală la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Cardiologie, Haureş Vasile- pensionar, Popescu Ilie- fără loc de muncă, Parasca Gheorghe- pensionar, Şpac Lucia- pensionară, Popescu Dumitru- mecanic agricol, Laurus Veronica- vânzător, Parasca Eleonora- însoţitor bătrâni, Lucescu Cleuţa, Furnică Viorel-mecanic, Pintrijel Viorel- strungar.
Ancheta a început în 2010, după cei mai multe persoane, doctori la cabinete individuale sau angajaţi ai Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, la solicitarea unor persoane care aveau contact direct cu viitorii beneficiari ai pensiilor de invaliditate sau certificatelor de handicap, au falsificat, în perioada 2009-2011, înscrisuri din care rezulta că mai mulţi suceveni au fost supuşi unor investigaţii medicale în urma cărora au fost diagnosticaţi cu diferite boli cronice închipuite.
În urma percheziţiilor efectuate în cauză, la domiciliile persoanelor vizate de anchetă au fost identificate şi ridicate acte medicale în diferite forme – formulare în alb aflate în uzul Spitalul Judeţean Suceava, o parte din acestea purtând impresiunile a diferite parafe aparţinând doctorilor specialişti, parţial sau total completate cu diagnostice, internări, investigaţii medicale etc., precum şi copii ale actelor de identitate ale clienţilor beneficiari, pe baza cărora se realizau completările actelor tipizate, conform nevoilor.
Actele falsificate au ajuns într-un final la persoanele ale căror date de identificare erau consemnate în cuprinsul lor, fiind folosite pentru obţinerea frauduloasă de certificate de încadrare în grad de handicap sau pensii de invaliditate.
În cazurile ce au fost deduse judecăţii, cu câteva excepţii, clienţii beneficiaseră deja de prima decizie de încadrare în grad de invaliditate. În mai multe cazuri aceştia se prezentaseră o dată sau de mai multe ori şi la termenele de revizuire.
La data faptelor cele mai multe persoane s-au aflat în situaţia revizuirii gradului de invaliditate. Astfel, aşa cum s-a menţionat mai sus, în momentul emiterii deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, medicul expert înscria investigaţiile medicale pe care beneficiarul trebuia să le realizeze până la termenul următor de revizuire.
În cazurile anchetate, de frica pierderii gradului de invaliditate sau de a fi trecuţi într-un grad mai mic (care presupunea încasarea unor sume mai mici de bani), precum şi din motive de lipsă de timp (majoritatea clienţilor fiind oameni care locuiesc în mediul rural, având de parcurs anumite distanţe pentru a se supune investigaţiilor medicale şi de întreprins diverse activităţi gospodăreşti), s-a acţionat pentru obţinerea actelor medicale ce trebuiau prezentate la revizuire, fără ca persoana, să fie supusă investigaţiilor consemnate în cuprinsul acestora.
În niciun caz analizat nu s-a considerat a fi necesară supunerea persoanelor care au obţinut acte medicale fictive vreunei expertize medicale care să stabilească dacă sufereau sau nu de afecţiunile medicale care au condus la confirmarea diagnosticului în baza căruia s-a realizat încadrarea în grad de invaliditate. În toate cazurile (cu câteva excepții), persoanele au beneficiat de pensie de invaliditate în baza unor decizii vechi, care au fost prezumate a confirma că cei cercetaţi suferă într-adevăr de anumite afecţiuni medicale.
Ancheta penală s-a concentrat asupra realităţii investigaţiilor medicale realizate de cei chemaţi să se supună revizuirilor medicale în condiţiile legale. Legea prevede că în momentul în care se constată că o persoană suferă de o anumită afecţiune medicală, fiind emisă de autoritatea competentă o decizie de încadrare în grad de invaliditate, în baza căreia se plătesc periodic sume de bani, cu titlu de pensie, acea persoană este obligată să se prezinte, în termenul stabilit, pentru verificarea menţinerii (sau nu) încadrării, încadrarea într-un alt grad (mai mare sau mai mic) şi plata lunară, în consecinţă, de sume de bani.
Pentru analizarea situaţiei medicale a beneficiarului pensiei de invaliditate, acesta trebuia să realizeze, anterior termenului stabilit de comisie, investigaţiile medicale solicitate. În urma realizării acestor investigaţii, pacientul prezenta o anumită situaţie medicală, care era supusă, la termenul de revizuire, analizei medicului expert din cadrul comisiei de examinare. Or, atât timp cât persoanele cercetate nu s-au supus în mod real unui control medical (de orice natură – ca urmare a prezentării la un consult în faţa unui medic specialist, a examinării acestuia în urma internării într-o unitate spitalicească şi implicit a neefectuării oricăror investigaţii medicale de tipul – analize, ecografii, etc.), menţiunile din actele medicale prezentate comisiilor de examinare nu indică situaţia medicală reală a acestora în momentul respectiv.
Majoritatea înscrisurilor medicale au fost falsificate de persoane care au dobândit cunoştinţe medicale ca urmare a funcţionării lor în cadrul secţiilor Spitalului Suceava, o anumită perioadă de timp, pe lângă medicii specialişti, timp în care au observat modul de examinare, consemnările realizate (conținutul actelor), tipul de analize corespunzătoare, diagnosticul corespunzător unui anumit tip de analize etc. De asemenea, în tot acest timp, aceste persoane au avut acces la formularele tipizate folosite de unitatea spitalicească, pe care şi le-au însuşit, dovadă fiind numărul mare de înscrisuri de acest tip găsit la percheziţiile realizate. Mai mult, lucrând în anturajul medicilor specialişti, aceştia au găsit momentele prielnice în care să poată folosi neautorizat parafa doctorilor, prin aplicarea impresiunilor acestora pe documentele tipizate ale spitalului, procurându-şi astfel înscrisuri în alb, purtând parafa doctorului specialist, pentru a le folosi în caz de nevoie.
„Mai menţionăm, că, în timp, prin diferite mijloace de comunicare, cei care s-au ocupat de falsificarea acestor înscrisuri au aflat modul cum trebuie să acţioneze, pentru ca aceste documente să fie primite şi să ducă la rezultatul dorit. În cazul dosarelor de handicap s-a aflat ce afecţiuni sunt primite pentru obţinerea unei încadrări şi cum trebuie acestea susţinute de conţinutul actelor falsificate. În cazul dosarelor de pensie, s-a acţionat şi cu mai multă uşurinţă, întrucât diagnosticul principal era deja stabilit în decizia anterioară, în care erau consemnate şi investigaţiile cu care persoana trebuia să se prezinte la revizuire. Astfel, în acest caz a fost necesară doar conceperea conţinutului medical care să susţină respectiva afecţiune în gradul solicitat. În câteva situații s-a constatat implicarea directă în activitatea infracțională a doctorilor specialiști care au completat diferite acte medicale fără niciun fel de consultație”, precizau procurorii.
