I s-a spus “impăratul prea pios” şi a murit in duminica Rusaliilor din anul 337, in palatul său de la marginea Nicomediei (astăzi, Izmir, in Turcia). Constantin cel Mare a fost unul din marii impăraţi ai Imperiului roman şi primul impărat creştin. Deşi nebotezat pină in ultimele zile ale vieţii, timp de 24 de ani, Contantin a sprijinit, impreună cu mama sa, Elena, Biserica creştină.
In preajma bătăliei decisive care avea să-l ridice pe culmile puterii şi in faţa unui duşman temut şi mult mai puternic, Constantin s-a rugat cerind ajutor lui Dumnezeu. Ziua, in amiaza mare, a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care stă scris: “Prin acest semn vei invinge”. Peste noapte, l-a visat pe Iisus Hristos, care l-a indemnat să imprime semnul crucii pe steagurile sale. Aşa a făcut şi a biruit in luptă. Devenind stăpin al Romei, impăratul Constantin hotărăşte să se ghideze după legile creştine. Prin decretul din 313, dă libertate deplină Bisericii creştine. Mută capitala imperiului in Bizanţ, in cetatea care-i va purta numele, Constantinopol, şi pe care o impodobeşte cu biserici şi monumente creştine. Luptă pentru unitatea credinţei creştine in timpul ereziei lui Arie şi sprijină adunarea primului Sinod Ecumenic, de la Niceea, in 325.
In toate lucrările sale, a fost incurajat şi susţinut de mama sa, Augusta Elena, preocupată de opere de binefacere şi impodobirea lăcaşurilor sfinte. La cererea fiului său, impără- teasa pleacă la Ierusalim pentru a descoperi Sfinta Cruce şi mormintul Domnului. Le găseşte şi, in locul construcţiilor păgine, ridică biserici la Sfintul Mormint, la Bethleem şi Nazaret. Pe arcul de triumf ridicat din ordinul lui Constantin pentru a imortaliza biruinţa de la “Pons Milvius” (Podul Vulturilor, peste Tibru), impăratul scria că a ciştigat victoria Instinctu divinitas (din imboldul divinităţii). Fără indoială, impă ratul Constantin a implinit o misiune divină in folosul credinţei lui Hristos şi pentru aceasta, el şi maica sa Elena sau invrednicit a se numi “Sfinţii cei intocmai cu Apostolii, impăraţi.
În ziua de 21 mai (sâmbătă), la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în calendarul popular întâlnim o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în aceasta zi, păsările îşi învaţă puii să zboare, potrivit traditii-superstitii.ro.
Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:
- mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
- în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
- pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stâni
