Sfinții 40 de mucenici din Sevastia sunt sărbătoriți în religia creștin-ortodoxă în data de 9 martie. Sărbătoarea este marcată cu cruce neagră în calendar și este primul eveniment religios important al primăverii.
Cei 40 de mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), cunoscut pentru prigoanele sale contra creștinilor. Mucenicii erau de orginie romană, greacă și armenească și făceau parte din Legiunea a XII a Fulminata din Armenia. Ei era creștini, iar Guvernatorul Agricola, aflând despre credința lor, a încercat să-i oblige să se se închine la idoli falși.
Ei au fost băgați în temniță și bătuți cu pietre timp de opt zile, iar ulterior condamnați la moarte prin înghețare în lacul din Sevastia, dar s-au rugat lui Dumnezeu, iar acesta a făcut o minune și a înghețat apa lacului.
Sfinții Mucenici au trecut la cele veșnice după ce li s-au zdrobit picioarele cu ciocanele.
Numele celor 40 de Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfinții 40 de mucenici
Ziua de 9 martie este una plină de tradiții și obiceiuri din popor. Unul din ele este legat de scosul plugului la arat. După ce în februarie, plugul era trecut prin foc de către fierarul satului, reparat, curățat și purificat, iar în dimineața acestei zile era scos festiv din casă.
O superstiție din popor mai spune că în ziua de 9 martie, cei 40 de mucenici se adună pentru a participa la un sobor de dezghețare a pământului și slobozire a căldurii. Ziua mucenicilor era și un bun prilej prin care se realiza o prognoză a vremii.
Se considera că dacă în această zi plouă, va ploua și de Paști. Dacă se auzeau tunete, va fi o vară benefică pentru culturi. Dacă în noaptea de dinaintea zilei era frig și pământul îngheța, se credea că va urma o toamnă îndelungată.
În această zi se împart bucate dar și colivă celor săraci și nevoiași, după ce sunt sfințite de către preot. Acest gest este făcut în memoria celor care nu mai sunt printre noi.
9 Martie este, totodată, o zi în care se pomenesc morții în biserică, o parte din bucate sunt duse la cimitir, la mormintele celor dragi. Aici se mai pun flori și lumănări.
Probabil cea mai cunoscută tradiție legată de această zi este legată de pregătirea mucenicilor. Aceștia sunt diferiți în funcție de regiunile țării. În Moldova se fac cei numiți și sfințișori, formați din bucăți mari de aluat,presărați cu nucă și miere. În Muntenia și Dobrogea se fac sub forma unei ciorbe cu bucăți mici și subțiri de cocă, în formă de opt (cunoscuți și ca măcinici).
Mucenicii se dau și ei de pomană în această zi.
Ce să nu faci pe 9 martie
Nu ai voie să speli haine sau să faci curățenie în gospodărie. Singurele munci permise sunt cele legate de scoaterea plugului pentru arat și de agricultură.
Nu este bine să te cerți sau să ții mâine pe cineva. Dacă te-ai certat înainte cu cineva este bine să te împaci cu el/ea și să îți ceri iertare dacă ai greșit. Altfel, riști să ai o vară grea.
Nu uita să dai de pomană celor săraci în această zi.
Sursa: Huff.ro
