Un număr de 11 cărți, care fac parte din Patrimoniul național cultural, au fost confiscate, de polițiștii Serviciului Investigații Criminale Suceava – Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, care au organizat, vineri, o acțiune pe linia prevenirii și combaterii infracțiunilor de furt și trafic cu bunuri culturale.
Oamenii legii au fost prins în flagrant delict un bărbat de 35 de ani din municipiul Suceava, care oferea spre vânzare mai multe cărți vechi, cu privire la care există indicii temeinice că fac parte din patrimoniul cultural național.
Astfel, polițiștii au identificat asupra bărbatului, 11 cărți vechi din secolele XVII – XIX, susceptibile a fi din categoria tezaur și/sau fondul patrimoniului cultural național.
La audieri, omul le-a spus polițiștilor că este colecționar de bunuri de patrimoniu, nu deține documente de proveniență ale cărțile oferite spre vânzare, întrucât le-a achiziționat de la diferiți comercianți ambulanți din târgurile organizate în țară. Valoarea de piaţă a cărţilor este evaluată la peste 20.000 Euro.
„Bunurile au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind înaintate spre expertizare Muzeului Bucovinei Suceava, iar deținătorul acestora a fost sancționat contravențional conform prevederilor Legii nr.12/1990 și Legii nr.182/2000”, susține purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Suceava, cms. Ionuț Epureanu.
Am citit de mai multe ori aceasta notita care este quasi-identica,in diferite puiblicatii,inclusiv in format print,si nu mi-a venit sa cred…Pare ,mai degraba,o manipulare si mai pare si altceva,ipoteza asupra careia voi reveni,mai jos. Deci,care sunt acele “..indicii temeinice ca fac parte din patrimoniul cultural national..”? Cum a dibuit vigilentul politist cultural caracterul patrimonial cert al volumului “Sensa Moralia…”,publicat in 1805,carte care poate fi coborata (download-ata,ma rog…) de pe internet,fara nici un efort,oferita de unele anticariate specializate in comert online cu carte ,inclusiv pe nabadaiosul site bastinas OLX,cf. mai jos:
http://prntscr.com/d75uto
…si care,ce sa vezi,lucru’ dracului,este una si aceeasi carte(exemplar de carte!) cu acela fotografiat de militia culturala si redat inclusiv pe site-ul dvs.!
http://prntscr.com/d74w0v
Uitati-va cu atentie,nu exagerata,la conturul marginii de jos a volumului,asa cum apare in ambele poze si trageti concluzii! Vasazica,statul nu putea sa-si exercite dreptul de preemptiune,prin expertii sai de la politia culturala sau de la orice alta politie,inainte de a se produce comertul de pe OLX?
Sau,poate cartile provin dintr-o infractiune,numitul Mandrila ,(este dat pe nume in ziarele de astazi) de ani 35,le-o fi scos cu ranga de pe site-ul vanzatorului din Turda sau chiar acela le-o fi furat de undeva!
Apoi,alt motiv de nedumerire: se da ca sigur ca a fost un flagrant al politiei care l-a ademenit pe faptas,acelasi Mandrila,de ani 35,langa Muzeul Bucovinei,unde etc…In realitate,fotografiile par a fi facute,toate,undeva in laterala din dreapta a C.J.,in fata statuii lui Petru I Musat…
http://prntscr.com/d75043
… deoarece,daca nu va lasati furat de peisaj ,veti observa atat cizmele domnitorului cat si temelia ,usor in panta, a renumitul CJ Suceava!
Deci,vino,tu,mai Mandrila,sa ne vinzi cartile de 20.000 de euro(!!!) ici-sa ,in fata Consiliului Judetean,aici este cel mai sigur,mai ales ca tu le stii ca fiind si furate si de patrimoniu!
Dar care sunt criteriile legale dupa care aceste volume au fost definitie ca fiind “de patrimoniu”? Legea este ambigua in aceasta materie iar invocarea vechimii de 100 de ani este gresita,in legea 182/2000,actualizata,precizarea cu privire la vechimea unei carti ,suspecte de a face parte din patrimoniul cultural mobil,apare in alt context,la ANEXA din finalul legii,la punctul 9,astfel:
“9. Cărți mai vechi de 100 de ani, ca exemplare izolate sau în colecții.”
Insa – atentie! – anexa trimite la: “CATEGORII DE BUNURI CULTURALE ce pot face obiectul restituirii, respectiv al recuperării, în înțelesul cap. IX și X”
…dar capitolele cu pricina,IX si X,suna asa:
“Capitolul IX. Restituirea bunurilor culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene…”
“Capitolul X. Recuperarea bunurilor culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul României…”
Unde intra buclucasul volum,la capitolul IX sau X?
Criteriul vechimii este artificial,in cazul de fata,nu are legatura cu descrierile, nu numai ale dvs.,atunci care este adevarul? In sine,faptul ca o carte depaseste 100 (una suta) de ani vechime,nu transforma acea carte automat intr-un bun de patrimoniu mobil. Intram in zona clasificarii bunurilor din punctul de vedere al principiilor dreptului,una dintre aceste clasificarii este aceea a bunurilor “certe ,versus bunuri generice”,in care un bun este cert (o carte) daca are elemente incorporate care sa-l faca distinct de alte bunuri care au aceeasi natura ,acelasi aspect,alte elemente comune.. Daca insa o carte are autograful autorului sau este foarte rara,mai exista doar cateva exemplare,s-a aflat in uzul curent al unei personalitati recunoscute (sa zicem ca era cartea de rugaciuni a lui Eminescu,sa zicem…),se califica pentru a fi privita ca un posibil bun de patrimoniu…Deci este un bun cert,spre deosebire de bunuri care pot fi identificate prin numarare,sunt multe,au sau provin din tiraje de masa,industriale,pot fi inlocuite unele prin altele,precum caramizile,ei bine,acestea sunt bunuri generice !
Sau,mai clar – un timbru obisnuit,mai vechi sau mai nou,nu devine valoare de patrimoniu mobil,decat daca este unicat sau foarte rar,inclusiv ca urmare a constatarii unui defect de fabricatie care il face unic si-l transforma intr-un bun cert!
La nul 1805,an in care apare cartea indisponibilizata in aceasta maniera specific militieneasca,tiparul era o industrie iar un volum ca acela despre care vorbim aparea in tiraje de masa! De aceea si site-urile specializate le comercializeaza fara teama de vreo militie culturala atat de bine pregatite incat este in stare sa abureasca si o presa ,cel putin la fel de bine pregatita,cu anunturi sablon,despre vigilenta in arta…
Ar urma ca eu nu mai pot sa cumpar de pe un site precum DELCAMPE,de exemplu,inainte de a intreba un expert recomandat de militia culturala? Ca pana imi dau ei raspunsul,in termenul legal de 30 de zile,DELCAMPE vinde toate exemplarele? Iar daca,totusi,o cumpar,comit o contraventie,fix in momentul in care umblu cu cartea in geanta,prin fata CJ,si vine melitia si ma umfla,prinzandu-ma in flagrant delicios?
Dar eu cred ca este altceva la mijloc…
Dupa dezvoltarea exploziva a site-urilor de carte electronica,promovate mai ales de catre universitati (cum este cazul Poloniei,spectaculos prin volum) ,expresie a unei inteligente politici culturale care permite persoanelor fara venituri mari sa poata avea contact cu marea cultura citind capodoperele culturii universale scrise,(fatalmente cu o anumita vechime!) in format digital !
Asta a dat o lovitura naucitoare negustoriei de carte veche,care si-a vazut restrans domeniul de activitate prin scaderea dramatica a cererii… Iar daca mai vine si Mandrila asta,cu portbagajul plin de carte veche,”mai veche de 100 de ani”,noi ce mai facem? Nu mai bine punem melitia pe el,sa bage la cap,sa ne lase pe noi sa vindem carte,la Iulius Mall,o data pe luna?
Acolo unde n-am vazut nici un militian spiritual,cu lista de criterii legale in mana, y compris cu chitantierul de amenzi in porthart…
Daca vi se pare exagerata ipoteza,iata alta: contrafacerea,falsificarea,publicarea sub un alt nume de imagini,carti sau orice alt produs cultural in format print sau digital,acreditarea acestor falsuri/contafaceri prin publicarea lor pe internet,prin sufocarea primariilor ideologic afiliate la gimnastica politica a CJ,daca acestea sunt de natura a procura falsificatoriului anumite avntaje,de la bani ,derogari,la notorietate,constituie sau nu o infractiune sau,macar,o contraventie?
Iat un caz,cu precizarea ca sunt sute:
http://prntscr.com/d75pf3
Aceasta imagine blocheaza,practic,internetul cu urmatorul text: “Pentelei Ungurian,un om de 105 ani din Iacobeni…”,aquarela de Franz Jashke…
Cautati si dvs.,dati search pe criteriul “imagine”,veti vedea… In realitate,cel care a comis falsul/contrafacerea,domnul Dragusanul Ion ,zis si Gâză-Botezătorul, s-a folosit de aptiudinea sa ,de propensiunea sa iesita din comun pentru acest gen de activitati ,si a comis un fals prin Photoshop-are,cu aproximatie cam prin luna mai 2013.. Lansand falsul pentru uzul publicului,in special al tinerilor care iisi procura bruma de cultura de pe internet,domnul cu pricina si-a procurat o doza de notorietate,caci nu e de ici de acolo sa fi pus ,in exclusivitate,fara concurenta,”…o aquarela de Franz Jaschke”,pictor austriac,despre care nici ei,austriecii,cu tot cu specialistii lor in arta,in toate encilopediile lor,inclusiv in site-urile lor specializate,nu stiu ca ar exista ,nici macar cu partea din spate a *urului!
Deci,stimata militie culturala ,aceste aspecte nu va preocupa?
P.S.
…Ca poate v-ati luat cu serviciul sau cu serviciile si ati pierdut comentariul pe drum…Ori poate sunteti ruda prin alianta cu domnu’ Gâză…