Aproximativ 15.000 de credincioşi au asistat, vineri, de Sânziene, la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea „Sfîntul Ioan cel Nou” din Suceava, prilejuită de hramul lăcaşului de cult. Mii de pelerini au stat oare bune la rând pentru a se ruga și a pupa moaștele Sfântului Ioan cel Nou care au fost aduse la Suceava în anul 1402, la 24 iunie. Această zi fiind consfinţită de evlavia populară ca zi de cinstire a Sfântului. Moaştele au fost scoase ieri dimineață, la ora 5.00, din biserica mănăstirii care le adăposteşte şi au fost aşezate în curte, într-un baldachin special amenajat.
Copii, bătrani, adolescenți, femei cu copii în brate au stat smeriți la rând pentru a ajunge la căpătiul sfântului pe lângă gardurile albastre din fier ale jandarmeriei care delimitau zona și ca cu cumva moaștele – ținta finală să ajungă într-o încăierare deloc neortodoxă.
Slujba a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie și arhiepiscop al Tomisului, Înalt Prea Sfinţia Sa Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. După oficierea Sfintei Liturghii, racla cu moaştele Sfîntului Ioan cel Nou a fost purtată pe străzile Sucevei într-o procesiune care a inclus principalele biserici. Începînd de ieri, la raclă s-au închinat 10.000 de de enoriaşi. Sfîntul Ioan este protectorul oraşului Suceava. În anul 1402, domnitorul Alexandru cel Bun a adus moaştele la Suceava.
Credincioșii s-au înghesuit pentru a trece pe sub racla cu moaltele Sf Ioan ce a fost purtată pe străzile orașului de către preoți însoțiți de jandarmii de la Brigada Mobilă din Bacău. Pentru a nu perturba procesiunea,credincioșii au format pe străzile orașului,cozi de sute de metri pentru a putea trece pe sub raclă.
Racla cu moaşte a fost purtată de-a lungul principalelor artere ale oraşului, cu popasuri în dreptul celor mai importante lăcaşuri de cult. Credincioşii cred că sub raclă există puteri deosebite care tămăduiesc bolile şi feresc de suferinţe şi că acesta este unicul moment în an în care pot trece pe sub moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Istoric. Dupa obicei, racla a fost scoasă din biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou ieri dimineaţă şi aşezată într-un baldachin împodobit. Ieri seară , preoţii au săvârşit slujba de binecuvantare pentru priveghere, timp în care sute de pelerini s-au străduit să atingă moaştele cu buchete de sânziene, busuioc, tămâie, untdelemn, ştergare, haine etc., în speranţa că se vor vindeca de boli.Din porunca voievodului Alexandru cel Bun, racla cu moaşte a poposit la Suceava în 1402, adusă de la Cetatea Albă, chiar în ziua de Sânziene (deşi mucenicul este preacinstit pe 2 iunie). Voievodul, auzind despre minunile sfantului, s-a gândit că oştenii care luptau pentru independenţa statului moldovean vor fi astfel ocrotiţi. Prin puterea lui Dumnezeu şi prin mijlocirea sfântului, Bucovina a fost ocrotită, iar localnicii şi-au întărit credinţa ortodoxă.
Moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun, la un an după ce Patriarhia Ecumenică a recunoscut primul mitropolit în Moldova, Iosif I Muşat.Alaiul cu moaştele Sfântului Ioan au fost întâmpinate în „Poiana Vlădicăi“, de lângă Iaşi, de domnitorul Alexandru cel Bun şi soţia sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoţi şi credincioşi, care l-au însoţit până la Suceava. Acolo au fost aşezate în Biserica Mirăuţilor, atunci Reşedinţa mitropolitană.
„Aducerea moaştelor la Suceava nu era altceva decât o întărire a recunoaşterii că Moldova era o ţară ortodoxă, că avea o mitropolie recent recunoscută de Patriarhia Ecumenică, instituindu-se în chip de patron al scaunului mitropolitan şi al Ţării Moldovei un sfânt ortodox, martirizat în urma unor intrigi. Episodul aducerii moaştelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava a avut ecouri în cultura moldovenească medievală, prin crearea unei hagiografii, a unei iconografii speciale, legate de viaţa şi pătimirea Sf. Ioan cel Nou, devenit din secolul al XV-lea un adevărat sfânt naţional al Moldovei“, ne explică diac. Vasile Demciuc, conf. univ. la Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.Tradiţia orală spune că aceste sfinte moaşte au fost aduse în fosta cetate de scaun a Moldovei şi pentru ca soţia domnitorului Alexandru cel Bun, doamna Ana, care era bolnavă, să le cinstească direct, cu credinţa vindecării în chip miraculos.Iosif I, Mitropolitul Moldovei, a săvârşit slujba dumnezeiască cu mare sobor de preoţi la moaştele Sfântului, pentru doamna ţării. Dumnezeu a ascultat rugăciunile acestora şi, prin mijlocirea Sf. Ioan cel Nou, a dat vindecare bolnavei.
Deşi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1950, generalizarea cultului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava cu data de pomenire 2 iunie, evlavia populară a consacrat ziua de 24 iunie, zi în care moaştele sale au fost aduse de la Cetatea Albă, pentru a-l sărbători pe ocrotitorul oraşului.Sărbătoarea începe pe 23 iunie, când moaştele sunt scoase în curtea mănăstirii şi se face Priveghere.
Pelerinii s-au rugat pentru sănătate, ajutor și întărire în credință
Miile de credincioşi care au venit la hramul Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“ s-au închinat la moaştele celui care ocroteşte Moldova de peste 600 de ani şi s-au rugat pentru sănătate, iertare de păcate şi spor.
„M-am închinat la moaştele Sf. Ioan cel Nou pentru că suntem creştini şi pentru că aşa e obiceiul. Vin la această sărbătoare de mai mulţi ani. Am simţit mereu ajutorul Sf. Ioan cel Nou, dar şi al altor sfinţi, atunci când m-am rugat lor ca să mijlocească în faţa lui Dumnezeu“, a declarat Mădălina Secrieru din Suceava.
„M-am rugat pentru sănătate, linişte sufletească, pentru un trai mai bun în ţară şi pentru toată lumea, mai ales pentru cei care sunt bolnavi. Vin mereu la racla Sf. Ioan cel Nou pentru a mă ruga. Dimineaţă stăteam la rând şi spuneam că îmi este frig sau cald, dar prin rugăciunile Sf. Ioan m-am întărit şi am căpătat o linişte sufletească. Dacă te rogi cu credinţă, se poate simţi mireasma ce o răspândesc moaştele Sf. Ioan şi mai mult de atât, toate dorinţele se îndeplinesc“, a mărturisit Rodica Bida din judetul Maramureș.
„Am venit la această sărbătoare pentru a mă ruga pentru sănătate, spor, ajutor şi întărire în credinţă. Este al treilea an de când vin la acest hram, de fiecare dată simţind o pace în suflet“, a afirmat Maria Semeniuc din Iași.
Pelerinii au primit la hramul mănăstirii pe o farfurie din plastic, sarmale și pâine
Dupa ce s-au înghesuit sa intre pe sub racla cu moaște purtată prin oraș, pelerinii au trecut la operațiunea “sarmaua”, odată cu care toată evalavia se tranformă-n țipete, ghionturi pentru a intra în posesia unei farfurii din plastic în cares sunt puse cinci-șase sarmale și trei felii de pâine. Dupa ce se văd mâncați, pentru credincioși revine cucernicia și rememorează momentul în care au pupat moaștele, dupa care se închină și pleacă în treaba lor, cu gândul că orele de smerenie, la coadă pentru moaște, îi vor ajuta cumva. În timp ce pelerinii au mâncat pe iarba verde,înaltele fețe bisericecești dar și invitații au avut parte de un ospăț ceva mai bogat de la care nu au lipst un pahar de vin roșu și cozonac.
