Foto: SuceavaNews
Orașul Dolhasca a fost, duminică, gazda festivalului-concurs interjudețen „Comori de suflet românesc”-faza zonală. S-au înscris și au participat la acest concurs un număr de 15 formații din zonă. Pe scenă, în fața juriului, dar și a publicului special venit să asiste la festival au urcat Grupul vocal-instrumental din Dolhasca, Grupul folcloric „Sălăgeanca” din Salcea, Grupul „Mugurașii” din Hârtop, Grupul folcloric Străjerii din Dolheștii Mici, Grupul folcloric Răzeșii din Baia, Grupul Folcloric Crizantemele din Vulturești, Grupul Folcloric „Fântânița”, din sat Stamate, comuna Fântânele, Grupul folcloric Noițele din Bogdănești, Grupul vocal „Balada” al Clubului Copiilor și Elevilor din Fălticeni, Grupul Vocal „Obcina Stânișoarei”, din Mălini, Grupul vocal bărbătesc Bogdana din Bogdănești, Grupul vocal bărbătesc „Flori de măr” din Mălini, Formația de jocuri populare perechi-copii din Liteni, Formația de jocuri populare perechi Izvorașul din Liteni și Gruo vocal viorele din Baia.
Foto: SuceavaNews
Deschiderea oficială a evenimentului a fost făcută de edilul orașului, Maria Cojocaru-în calitate de gazdă și directorului Centrului Cultural Bucovina, Viorel Varvaroi-ca reprezentant al instituției organizatoare. Juriula fost format din specialiști în folclor din cadrul Centrului Cultural Bucovina.
„Comori de suflet românesc este cea mai importantă manifestare a Centrului Cultural Bucovina dat fiind faptul că aici sunt scoase la suprafață toate valorile care ajung apoi, la faza județeană care va avea loc la Câmpulung Moldovenesc iar cele mai bune pleacă mai departe”, a spus Viorel Varvaroi.
Între invitați s-a aflat și directorul Festivalului Internațional de folclor „Întâlniri Bucovinene”, Zbigniew Kowalski.
„Mă bucur că mă aflu aici la această etapă a festivalului Comori de suflet românesc. Am speranța că veți rămâne aici împreună cu noi până la sfârșitul reprezentației pentru că ne hrănim sufletele cu frumosul folclor. Cu multe din formațiile prezente aici ne vom întâlni în vară la Câmpulung Modlovenesc”, a spus Zbigniew Kowalski.
Festivalul Comori de Suflet românesc a câștigat deja un renume, fiind un loc de întâlnire a generațiilor.
Cântecul, jocul și portul adunate pe scenele căminelor culturale aruncă punți peste cugete, croind poteci pe care gândul se oprește îndelung, căzut prada frumosului. Pentru că frumosul respiră în fiecare doina, baladă, horă sau sârba, ie, camașă, maramă sau batic, și, altoit pe autenticitate, se întoarce fremătând de înțelesuri pe care ochiul și inima le descifrează, bucurându-se. Și bucuria este mare, atât de mare, încât numai robul adevărat al frumosului artistic o realizează pe de-a-ntregul, plecându-se în fața măreției sale. De aceea trebuie cinstită și perpetuată emanatia cugetării folclorice, întorcând-o generos către cei ce se apleacă spre folclor, în multitudinea transformărilor sale.
Centrul Cultural Bucovina se străduiește să dăruiască iubitorilor de folclor ediții cât mai bune ale festivalului pe care îl organizează.Festivalul își propune cunoașterea, păstrarea și promovarea folclorului coregrafic, revigorarea tradiției cântecului și dansului popular, ca spectacol artistic în diverse contexte culturale, cât și ca fapt de viață folclorică a satului. Inițiat din nevoia de a reuni artiștii amatori din judeș în cadrul unei manifestări folclorice ample, care să ofere prilejul de a face cunoscute cântecele și dansurile specifice fiecărei localități în parte, festivalul a adus de-a lungul timpului pe scenele căminelor culturale soliști vocali, instrumentiști, grupuri vocale, formații de dansuri și ansambluri care au demonstrat din plin valoarea și autenticitatea folclorului din județul Suceava. De fiecare dată locuitorii se înghesuie în sălile căminelor culturale pentru a se bucura de muzica și dans, oferite pe scena de soliștii și formațiile din judet, uitând de grijile și treburile cotidiene, simțindu-se aici mai bine decât în oricare parte. Nu mai este surprinzator faptul că oamenii s-au obișnuit, s-au învățat să stea să privească și să se bucure numai privind și aplaudând ceea ce altădată ei înșiși făceau cu mare placere și fără repetiții.
