Sfanta Mucenita Ecaterina a trait in timpul imparatului Maximian, in secolul al IV-lea. Intrucat era inteleapta din fire, orator innascut, cunostea bine domenii precum astronomia si vorbea atat latina, cat si greaca, Ecaterina a reusit sa convinga, cu argumente pertinente, sute de oameni sa se converteasca la crestinism.
Sfanta Mucenita Ecaterina are doua viziuni: in prima o vede pe Maica Domnului cu Pruncul in brate. Din cauza faptului ca nu era crestina, nu reuseste sa vada fata Mantuitorului. Acest lucru ii descopera desertaciunea cunostintelor ei si alege sa primeasca Sfantul Botez.
In a doua vedenie i se descopera Hristos, care ii daruieste un inel de logodna, spunandu-i: “Iata, astazi te primesc pe tine mireasa Mie nestricata si vesnica, deci sa pazesti tocmeala aceasta cu dinadinsul si sa nu mai primesti nicidecum alt mire pamantesc”.
In urmatoarea zi, Ecaterina ramane uimita cand vede inelul de logodna pe degetul sau. Este momentul in care viata sa se schimba radical. De acum inainte incepe sa condamne cultul si miturile pagane, infrunta in discutii publice pe inteleptii vremii si chiar reuseste sa-i aduca la adevarata credinta.
Este silita de Maximian sa se infrunte cu o adunare de filosofi pagani. Datorita iubirii sale fata de Hristos si a intelepciunii cu care a fost impodobita, Sfanta Mucenita a facut ca toti filosofii prezenti sa creada in Hristos si sa-L marturiseasca ca fiind Dumnezeu adevarat. Pentru acest lucru, toti acei intelepti au fost arsi in foc.
Pentru lupta sa impotriva cinstirii zeilor, Sfintei Ecaterina i s-a taiat capul. Potrivit Sfintei Traditii, la taierea capului sau nu a curs sange, ci lapte, iar ingerii au dus trupul Sfintei Ecaterina in Muntele Sinai, in locul in care Moise vazuse Rugul Aprins. Aici s-a ridicat o manastire cu numele Sfintei Mucenite, Manastirea Sfanta Ecaterina.
Sfanta Ecaterina este si ocrotitoarea studentilor teologi din Bucuresti. Paraclisul din cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa “Patriarhul Justinian” din Bucuresti poarta hramul “Sfanta Mucenita Ecaterina”.
O particica din Moastele Sfintei Ecaterina se afla la Biserica Coltea din Bucuresti.
Ea a starnit furia imparatului atunci cand a reusit sa convinga o adunare de filosofi pagani sa se boteze, chiar daca stiau ca ii astepta rugul.
Sfanta Ecaterina a fost decapitata intrucat refuza sa cinsteasca zeii si Sfanta Traditie spune ca, la taierea capului ei, nu a curs sange, ci lapte. Ingerii au dus trupul acesteia pe Muntele Snai, acolo unde s-a ridicat Manastirea Sfanta Ecaterina.
Inca din cele mai vechi timpuri au existat fel si fel de traditii si superstitii legate de aceasta sfanta sarbatoare. Se spunea, spre exemplu, ca fetele nemaritate care posteau in ziua Sfintei Ecaterina urmau sa isi gaseasca sortitul. De asemenea, femeile maritate, dar care aveau probleme in casnicie, posteau in aceasta zi pentru ca sotul lor sa se indrepte, potrivit feminis.ro.
In Franta, femeile nemaritate care au trecut de varsta de 25 de ani sarbatoresc aceasta zi intr-un mod cat se poate de inedit. Acestea isi trimit cadouri intre ele, se felicita, iar prietenii le fac bonete in culorile galben (semnifica credinta) si verde (semnifica intelepciunea). Cele care primesc bonete le poarta intreaga zi, participand chiar la parade special organizate.
Femeile singure din Marea Britanie serbeaza si ele aceasta zi intr-un mod deosebit, participand la parade ce se incheie cu focuri de artificii.
