Problemele se ţin lanţ pentru Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de răşinoase din ţara noastră, după ce compania austriacă fusese acuzată în luna aprilie că ar fi acceptat să cumpere lemn tăiat ilegal din ţara noastră, potrivit unei investigaţii publicate de o organizaţie americană de mediu, iar producţia fabricii de la Reci ar fi fost suspendată din luna mai. De această dată, compania este acuzată că ar fi prejudiciat statul român şi furnizorii de lemn cu suma de 130 de milioane de euro, după cum arată un raport al Asociaţiei Neuer Weg.
Organizaţia non-guvernamentală arată că Holzindustrie Schweighofer, condusă de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, utilizează, în cel puţin două dintre cele trei fabrici ale sale, echipamente electronice de măsurare a lemnului rotund ce măsoară un volum de lemn cu aproximativ 10% mai mic decât volumul real.
Potrivit asociaţiei, măsurătoarea funcţionează după principiul “clupei rotative” (n.r. instrument în formă de compas, care serveşte la măsurarea diametrului trunchiurilor de arbori).
Reprezentanţii Neuer Weg susţin că aceste echipamente de măsurare sunt folosite în fabricile companiei din Sebeş (Alba) şi Rădăuţi (Suceava), probabil şi în Reci (Covasna): “Acest sistem măsoară un volum de lemn cu aproximativ 10,2% mai mic decât volumul real. Astfel, firma a păgubit atât furnizorii români, cât şi statul (prin ANAF) cu o sumă de aproximativ 130 de milioane de euro, începând cu anul 2003 şi până în prezent”.
Potrivit unor documente al Biroului Român de Metrologie Legală (BRML), citate de ONG, firma Holz¬industrie Schweighofer ar fi comunicat acestei autorităţi, în mod repetat, “informaţii trunchiate, manipulatorii şi neadevăruri, inducând-o, în mod sistematic, în eroare cu privire la modul de funcţionare “viciat” al echipamentelor sale electronice de măsurare a lemnului rotund”.
Potrivit Neuer Weg, clupa rotativă nu a fost supusă niciodată unei proceduri complete de înregistrare şi de verificare metrologică, în ţara noastră.
“Până în prezent, această problemă nu a fost cunoscută publicului general şi nici autorităţile nu i-au acordat atenţie – din lipsă de informare şi/sau poate chiar din complicitate”, consideră reprezentanţii organizaţiei, care au menţionat: “Echipamentele de măsurare ale HS de la fabrica Reci din Covasna au fost date în folosinţă în mod ilegal, odată cu punerea în funcţiune a întregii fabrici (şi ea ilegală), fără să se fi cerut şi obţinut de la BRML o aprobare de model şi verificarea metrologică iniţială. Astfel, firma a încălcat Legea nr. 178/2003 privind activitatea de metrologie legală. Totuşi, BRML a omis să constate la Reci, în mod oficial, funcţionarea ilegală a acestor echipamente de măsurat”.
La solicitarea ziarului BURSA, reprezentanţii companiei austriece ne-au transmis că raportul publicat de Neuer Weg este o poveste inventată, prin care asociaţia a vrut să prejudicieze imaginea Holzindustrie Schweighofer. Aceştia ne-au precizat: “Întregul articol publicat de Neuer Weg este, din nou, un ames¬tesc nefericit dintr-o poveste inventată de cineva care nu este un expert şi care vrea doar să facă rău companiei noastre, fără nici un motiv. De la demararea activităţii fabricilor de cherestea până în octombrie 2014, am folosit un sistem de măsurare electronic, care a fost verificat de către institute independente, şi care este utilizat în prezent în multe state membre ale UE pentru măsurarea şi clasificarea buştenilor. Începând cu luna octombrie 2014, din cauza schimbărilor legislative, am fost nevoiţi să limităm utilizarea facilităţilor noastre de măsurare computerizată, care sunt printre cele mai moderne din Europa, doar pentru nevoile legate de procesul tehnologic. Aşa cum specialiştii din industria lemnului din România cunosc, actualmente, măsurarea lemnului relevantă pentru determinarea preţurilor, înregistrare etc. se face direct şi manual în pădure / depozitul de buştean, aşa cum este prevăzut de noua legislaţie românească (HG 470/2014). Prin urmare, aşa-numitele “concluzii” ale raportului sunt bazate pe presupuneri greşite. Ar trebui menţionat faptul că măsurarea electronică este cu siguranţă şi mult mai precisă decât orice măsurătoare manuală. Măsurarea electronică este o metodă aplicată şi recunoscută pe plan internaţional, dar România face o excepţie. Suntem foarte surprinşi şi ne întrebăm de ce ar denunţa cineva un standard european şi întreaga industrie europeană a lemnului ca fiind înşelătoare şi ar face afirmaţii nefondate, inclusiv despre acţiuni ilegale. Deoarece astfel de acuzaţii sunt foarte dăunătoare pentru imaginea şi activitatea noastră, compania ia în considerare demararea unor demersuri legale necesare”.
În schimb, activistul Nicuşor Dan, preşedintele Uniunii Salvaţi Bucureştiul, consideră că raportul citat dovedeşte faptul că fabricile Schweighofer au funcţionat mai bine de 10 ani fără ca statul român să le impună austriecilor instrumente omologate de măsură pentru activitatea economică pe care o desfăşurau.
“Acest lucru dovedeşte încă o dată brambureala, justificată foarte probabil de corupţie, care domneşte în administraţia publică din România“, ne-a declarat Nicuşor Dan, menţionând: “Capacitatea de control a statului în activitatea forestieră, indiferent de numele proprietarului, este problema cu care ne confruntăm”.
La rândul său, activistul George Epurescu, preşedintele Asociaţiei “România fără ei”, consideră că raportul Neuer Weg este destul de credibil, fiind susţinut de modelul de contract al austriecilor la achiziţia lemnului.
Domnul Epurescu ne-a declarat: “În România nu s-au inventat nici înşelătoriile, nici jocurile de noroc. Ele au fost importate, iar “furtul la cântar” este o practică destul de în¬tâlnită la mai toate firmele. Schweig¬hofer foloseşte şi poziţia sa dominantă pe piaţă pentru a forţa furnizorii să accepte micile declasificări “abuzive” ale lemnului. Dacă facem un calcul, aceştia câştigă 10 centimetri din fiecare buştean intrat pe poarta fabricilor, lemn care rămâne nefiscalizat şi este folosit mai departe la panouri sau lemn de foc. Dacă metoda învechită de măsurare a diametrului buşteanului pentru prelucrare este impusă şi la recepţia materialului lemnos, deja mai avem o altă metodă de subevaluare a valorii volumului lemnului. Lipsa controlului şi poziţia dominantă din piaţă le asigură o activitate liniştită în dauna furnizorilor şi a bugetului de stat”.
Potrivit lui George Epurescu, cea mai mare problemă o constituie declasificarea abuzivă a lemnului, pentru că de aici apar cele mai mari câştiguri.
În opinia sa, reorientarea marilor companii către achiziţia de păduri în România declasifică pădurea de la rolul ei ecologic şi o transformă strict în materie primă, amintind achiziţia de către IKEA a 33.600 de hectare forestiere din ţara noastră.
“În acest mod se va putea controla preţul lemnului şi implicit evaziunea fiscală”, consideră George Epures¬cu, care ne-a explicat: “Companiile se gândesc mai mult la export, deoarece consumul în România este de doar jumătate din totalul de lemn prelucrat. Este posibil ca întregul pachet de măsuri subsecvent Codului Silvic să devină inutil, companiile având posibilitatea să hărţuiască organismele de control şi inspectorii prin ameninţarea cu procese, pe fondul lipsei de apărare din partea autorităţilor de care aparţin”.
Deszo Garda, fost deputat de Harghita şi membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor, ne-a declarat recent că austriecii de la Holzindustrie Schweighofer sunt protejaţi de clasa noastră politică.
Domnia sa ne-a precizat: “Timp de 12 ani am luptat împotriva mafiei lemnului şi am avut interpelări împotriva protejării şi ajutării celor de la Holzindustrie Schweighofer România. Am iniţiat o lege care a trecut prin cele două Camere ale Parlamentului. S-a aprobat ca masa lemnoasă din zonele de pădure cu doborâturi de vânt să nu poată să fie transportată de firmele străine care nu aveau puncte de lucru în judeţele respective”.
Deszo Garda ne-a spus că legea a trecut, dar a fost atacată la Curtea Constituţională de către 50 de deputaţi, în 2006-2007: “Era o lege menită să stopeze mafia numită Schweighofer, dar s-a intervenit politic la CCR pentru ca firma să poată să exploateze în mod nemijlocit masa lemnoasă din toate zonele ţării”.
Fostul deputat susţine că a luptat singur şi că nu a fost ajutat nici de partid, care nu îl suporta pentru că lupta împotriva mafiei lemnului. “Această mafie era ajutată de toate partidele politice”, ne-a mai spus Deszo Garda, subliniind: “Am fost atacat din toate părţile. Am fost hărţuit de autorităţi, fiind singurul deputat împotriva căruia a fost începută urmărirea penală pentru opiniile sale politice”. În plus, fostul demnitar a precizat că autorităţile nu vor să facă nimic “pentru că mafia lemnului trebuie să fie susţinută, iar această firmă austriacă nu poate funcţiona fără ajutor românesc”.
În plus, Guvernul a anunţat recent că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a fost sesizată privind nereguli în unele contracte încheiate de angajaţi ai unor direcţii silvice şi ai Romsilva cu Holzindustrie Schweig¬hofer, în urma unui raport încheiat de către Corpul de control al primului ministru.Conform datelor transmise de Executiv, DNA a primit date în legătură cu săvârşirea a 52 de posibile fapte de natură penală în domeniul fondului forestier proprietate publică a statului.
Sursa: Bursa
