Peste 600 de dosare depuse în cadrul Progamului „Casa verde”, blocat în 2011, așteaptă la finanțare. Programul Casa Verde presupune acordarea de finanţări pentru persoane fizice şi juridice pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.
Finanţarea acordată pentru un dosar acceptat în program este de 6.000 sau 8.000 de lei, în funcţie de soluţia aleasă de sistemul ales de beneficiar. În 2010 în judeţul Suceava au fost depuse 613 de dosare, dintre care 13 pentru pompe de căldură, 219 pentru centrale termice pe biomasă, iar 381 pentru panouri solare.
Iliuţă Cocriş, şeful Serviciului „Deşeuri şi arii protejate” al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava a declarat că valoarea fondurilor solicitate s-a ridicat la 3,7 milioane de lei, aprobate în vederea finanţării fiind 664 de propuneri, iar în cazul a 470 dintre proiectele materializate s-a făcut şi decontarea efectivă a lucrărilor. Un an mai târziu, la APM au fost depus 902 de proiecte din care 192 pentru centrale termice pe biomasă iar 701 pentru panouri solare.
Valoarea sumei solicitate din Fondul de Mediu a fost de 5,4 milioane de lei, una sensibilă mai mare faţă de cea din anul anterior. Demersurile au intrat în stagnare în anii 2012 şi 2013, pentru ca, în 2014 , prin ordin al ministrului Mediului, Administraţia Fondului pentru Mediu să reia procedurile de verificare a dosarelor. Din 902 de documentaţii, aprobate au fost 623, iar în cazul a 538 s-a semnat şi contractul de finanţare. Pentru decontare, sucevenii au înaintat 323 de cereri, însă până acum niciunul nu ar fi intrat în posesia banilor cuveniţi. Cocriș spune că „banii respectivi nu au intrat în contul oamenilor”, iar de păgubit au avut o serie de firme care s-au înhămat pe proprie socoteală la întocmirea documentaţiilor şi executarea lucrărilor, răsplata pentru aceste servicii trebuind să vină din sumele decontate din Fondul de Mediu.
„Mulţi întreprinzători au adunat de la cetăţeni datele necesare, au făcut dosarele şi chiar au executat lucrările, crezând că vor fi plătiţi imediat din decontările din Fondul de Mediu. Neprimind banii, aceştia au rămas în contact cu beneficiarii, asupra cărora au făcut demersuri să le plătească contravaloarea prestaţiilor”, a explicat Cocriş.
