Nu trece nicio zi pentru suceveanul Puiu Smoleac să nu treacă pe la cripta soției și fiicei lui din cimitirul Bisericii Armenești din municipiul Suceava. Locul de veci a fost transformat într-un altar. E locul unde bătrânul vine zilnic să se închine și să se roage pentru cele două ființe pe care le-a iubit și au fost viața lui. Nici nu știe dacă mai are rost să trăiască, dar știe că va veni ziua când va fi în cavou alături ce Marietta-soția sa și Svetlana Beatrice, unica lui fiică. Chiar dacă a plecat la Ceruri mult prea devreme, Svetlana a rămas o amintire în memoria celor care au cunoscut-o și apreciat-o nu numai ca medic, dar și ca pictor. Părinții au fost cei care au organizat expoziții an de an, cu tablourile artistei, încercând să păstreze vie memoria unicei lor fiice și readucând pe simeze o selecţie din lucrările care au rămas în colecţia proprie.
Cripta îmbrăcată în tablouri și diplome de merit
În urmă cu 14 ani a plecat la Ceruri, răpusă de o boală necruțătoare, Svetlana, la 46 de ani, renumit medic și pasionată de pictură. Pe atunci, respectiv,2001 era împreună cu soția și au decis ca fiica lor să fie înmormâtată la cimitirul Pacea, însă doi ani mai târziu au făcut un cavou în cimitirul armenesc și au mutat osemintele. Zilnic veneau Marietta și Puiu Smoleac să-și plângă odorul și îl întrebau mereu pe Dumnezeu de ce le-a luat copilul care avea încă multe de realizat.
Lacrimile au curs necontenit pe obrajii părinților, iar lumina candelei nu s-a stins niciodată din 2001. Atunci, soții Smoleac au decis să facă o criptă pentru a nu mai sta în ploaie, frig, ninsoare atunci când vin să aprindă o lumânare la căpătâiul fiicei lor. Au adus aici o parte din lucrurile care i-au fost dragi fetei. Pereții au fost îmbrăcați în diplome de execelență, tablouri pictate, fotografii. Au pus lucrurile ei probabil în ideea că văzându-le vor trece mai uşor peste dramă și vor fi mai aproape de fiica lor.
Medicul primar generalist Svetlana Beatrice Smoleac s-a stins din viaţă la data de 18 septembrie 2001, la vârsta de plenitudine intelectuală şi creativă de 46 de ani.
Lucrările de pictură, în care şi-a revărsat sufletul său generos, sunt o sinteză a bucuriilor şi lacrimilor pe care le-a gustat şi le-a vărsat pe ascuns, pentru că n-a permis nimănui să pătrundă, cât a trăit, în străfundul intimităţii sufletului său, lăsând în schimb posterităţii rodul trudnicei şi tainicei sale preocupări artistice cu statut de confesiune postumă, lucrări care rămân ca o fereastră deschisă a sufletului său, o punte de comunicare indestructibilă prin care continuă să păstreze legătura cu noi.
Lucrările de pictură, în care şi-a revărsat sufletul său generos, sunt o sinteză a bucuriilor şi lacrimilor pe care le-a gustat şi le-a vărsat pe ascuns, pentru că n-a permis nimănui să pătrundă, cât a trăit, în străfundul intimităţii sufletului său, lăsând în schimb posterităţii rodul trudnicei şi tainicei sale preocupări artistice cu statut de confesiune postumă, lucrări care rămân ca o fereastră deschisă a sufletului său, o punte de comunicare indestructibilă prin care continuă să păstreze legătura cu noi.
„Soția mea venea și stătea aici aproape toată ziua. Nu se dezlipea de mormântul fiicei noastre.Un medic generalist renumit. Aici sunt lumânări care nu s-au stins niciodată. Am adus ouă specifice Paștelui, bomboane, lumânări, fotografiile lor, pentru că aici petrec cea mai mare parte a timpului”, ne-a destănuit Puiu Smoleac.
Anul trecut, a plecat la Ceruri și Marietta care a fost înmormântată lângă fiica ei. De atunci, suceveanul vine zilnic să fie alături de cele două ființe pe care le-a pierdut.
Dumnezeu sa te odihneasca in pace, Svetlanape tine si pe mama ta!
Abul asta in 2024 ne-am fi intalnit la 50 de ani de la terminarea liceului