În ultima perioadă, în mai multe locaţii de pe raza municipiului Suceava care asigură vizibilitate ( stâlpi de înaltă tensiune, staţii de transport în comun, pereţi ai clădirilor) au fost afişate anunţuri prin care se promovează disponibilitatea unor persoane de a oferi sume mari de bani cu titlu de împrumut, în condiţii avantajoase.
Poliţiştii suceveni atrag atenţia locuitorilor să manifeste responsabilitate înainte de a iniţia astfel de demersuri şi să apeleze la instituţii financiare acreditate.
Spre deosebire de alţi infractori, escrocii se caracterizează prin inteligenta, perspicacitate, simţul observaţiei şi al oportunităţii, aptitudini ce le permit să-şi adapteze modul de operare în funcţie de situaţie si de victimă.
Înşelăciunea, în oricare din variantele sale, este o infracţiune contra patrimoniului, constând în înşelarea încrederii participanţilor la raporturile juridice patrimoniale, fapt absolut intolerabil în cadrul acestora. În toate sistemele de drept înşelăciunea ori escrocheria este o faptă incriminată şi sever sancţionată. Scopul acestei reglementări este acela de a-i proteja pe cei ce îşi exercită cu bună-credinţă drepturile şi libertăţile economice şi comerciale.
Codul Penal al României reglementează înşelăciunea ca fiind inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust. Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Deşi infracţiunile de înşelăciune săvârşite prin diverse moduri de operare au fost mediatizate în vederea cunoaşterii de către populaţie a cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor care au generat şi favorizat săvârşirea acestora, spre deosebire de alte infracţiuni, în aceste cazuri autorii se dovedesc a fi deosebit de inventivi, reuşind să găsească metode de a câştiga încrederea victimelor, lucru esenţial în reuşita acestora.
Nu doar „păcăleala” prin sms sau metoda ,,accidentul” fac parte din mecanismele de săvârşire ale infracţiunilor de ,,înşelăciune” , dar şi schimbul valutei la „negru”, achiziţionarea unor locuinţe prin diverşi intermediari, vânzarea de maşini de cusut pentru sume exorbitante, achiziţionarea de produse prin intermediul internetului, încasarea unor sume de bani prin afişarea unor calităţi oficiale sau lucrative (infractorii se prezintă ca reprezentanţi ai unor instituţii, încasatori ai unor companii de energie sau utilităţi, ingineri metrologi, etc.), comercializarea unor aşa-zise ,,chilipiruri” , acordarea unor ,,împrumuturi prieteneşti”, sunt tot atâtea cazuri ce pot lăsa cetăţenii cu buzunarele goale.
Aceste comportamente infracţionale şi situaţii victimale în legătură cu acordarea de împrumuturi băneşti şi returnarea ulterioară a sumelor de bani sunt generate şi întreţinute şi de câţiva factori favorizatori:
– Dorinţa aşa-zişilor ,,beneficiari” de a eluda anumite proceduri care li se par greoaie;
- Credulitatea cetăţenilor şi superficialitatea în încheierea unor acte juridice fără verificarea atentă a clauzelor contractuale.
- Garantarea unor sume mici împrumutate cu bunuri de o valoare mult mai mare, în general bunuri imobile.
- Nedenunţarea de îndată către organele de poliţie a unor situaţii de risc, ce pot degenera. (presiuni, ameninţări, şantaj).
– Neglijenţa sau uşurinţa manifestată de victime la verificarea documentelor (false) prezentate de făptuitori;
– Diminuarea atenţiei funcţionarilor băncilor, secţiilor financiare, notariatelor, oficiilor vamale etc., prin solicitarea efectuării unor operaţiuni de serviciu în orele de aglomeraţie, datorită grabei şi volumului sporit de muncă;
– Neglijenţa unor cetăţeni sau funcţionari în păstrarea documentelor (cărţi de credit, cecuri, acte de studii şi identitate, acte de proprietate, ştampile etc.), ceea ce înlesneşte folosirea lor în scopuri frauduloase;
– Interesul unor cetăţeni de a-şi procura unele bunuri şi a-şi rezolva anumite interese şi pe alte căi decât cele legale.
