Primarul din Câmpulung Moldovenesc cere verificarea proiectului „Suceava Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene” de către Ministerul de Finanţe * în baza acestei documentaţii, în localitate a fost construită o centrală termică total nefuncţională * aceeaşi situaţie este şi la Gura Humorului * cele două unităţi de termoficare au fost închise la o zi de la inaugurare * proiectul total a costat 86,3 milioane de euro, suma fiind împrumutată de Ministerul de Finanţe de la Deutche Bank * cu aceşti bani urmau să fie făcute investiţii în 61 de localităţi
Sucevenii se plâng că sunt săraci, dar îşi permit să îngroape zeci de milioane de euro în sisteme publice de termoficare complet inutile. Două astfel de investiţii, care au costat peste 20 de milioane de euro, au fost făcute la Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului.
Centralele termice de cogenerare şi conducetele de transport a agentului termic au fost inaugurate în 2010, însă câmpulungenii şi humorenii se încălzesc şi astăzi cu sobe pe lemne şi centrale individuale. Sistemele publice de încălzire au intrat în conservare a doua zi după ce au fost inaugurate. Nu au funcţionat nici măcar 24 de ore. Chiar şi aşa, Ministerul de Finanţe şi primăriile celor două oraşe trebuie să plătească timp de 20 de ani creditul contractat pentru realizarea investiţiilor inutile.
Cum s-a ajuns în această situaţie
În 2004, Consiliul Judeţean a început proiectul „Suceava Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene”, cu o valoare de 86,3 milioane de euro. Banii au fost împrumutaţi de Ministerul de Finanţe de la Deutche Bank, pentru o perioadă de 25 de ani. Proiectul care avea două componente, una de gaz şi una de termoficare, a vizat construcţia a 223 de kilometri de magistrală de gaz, modernizarea reţelelor de termoficare din şase oraşe (Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Suceava). Tot prin proiect au fost construite 4 centrale termice de cogenerare în Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Rădăuţi şi Vatra Dornei. În final, 61 de localităţi ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestui proiect, investiţiile fiind realizate printr-o firmă a Consiliului Judeţean Suceava, Bucovina Ecoterm Gaz, care acum este în faliment.
Investiţie finalizată în acte
Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Deşi cu o valoare colosală, proiectul nu avea la bază o strategie pe termen lung pentru soluţionarea problemelor de termoficare. La Câmpulung Moldovenesc investiţia a fost finalizată în 2010, când a fost predată administraţiei locale. Fostul primar Gabriel Şerban a acceptat să preia sistemul de termoficare, care a costat 14 milioane de euro cu tot cu conductele pentru transport termic. Actualul primar al urbei, Mihăiţă Negură, susţine că centrala termică nu a fost finalizată. „Turbo-generatoarele nu au fost puse în funcţiune. Şi acum sunt sigilate în cutii”, a declarat Negură. Centrala ar fi fost rentabilă dacă ar fi fost racordate la reţea cele 3200 de apartamente din oraş şi cele 9 instituţii din subordinea administraţiei locale, lucru care nu s-a întâmplat fiindcă oamenii au ignorat sistemul public. „Dacă racordam doar cele 9 instituţii publice, gigacaloria costa 900 de lei. Enorm de mult. Era doar 200 de lei dacă se racordau şi cele 3200 de apartamente. Când au conceput proiectul, ar fi trebuit să prindă 2,5 milioane de euro pentru a racorda gratuit apartamentele. Ei au prins bani pentru a aduce țevile până lângă scările de bloc, iar proprietarii ar trebui să facă singuri racordurile. Costă 650 de euro racordul unui singur apartament”, a completat Mihăiţă Negură.
Până acum, ratele au fost achitate de minister, iar administraţia locală a plătit doar dobânzile şi penalităţile de întârziere. Anul trecut, penalităţile au fost de 5 milioane de lei. „Cu banii aceştia asfaltam două drumuri”, ne-a declarat Mihăiţă Negură.
„Vinovaţii să răspundă”
În anul 2011, Primăria Câmpulung Moldovenesc a scos de două ori la licitaţie serviciul public de termoficare, însă nicio firmă nu a cumpărat caietul de sarcini. „Am propus ca firma care câştigă licitaţia să nu plătească redevenţă timp de cinci ani, dar să investească în instalaţii. Nu s-a prezentat nimeni să preia caietul de sarcini”, a mai spus Negură. La finele anului trecut, Primăria a transmis o adresă CJ şi a cerut să vândă echipamentele care nu-i sunt de folos. Răspunsul a fost negativ. „Chiar dacă este predată investiţia, CJ nu poate să ridice din umeri. Să vină o comisie, să fie traşi la răspundere vinovaţii. Mi-au predat investiţia nefinalizată. Să vină o comisie de la ministerul de Finanţe să vedem de ce aceste obiective nu au fost puse în funcţiune, să genereze venituri pentru plata ratelor de capital şi a dobânzilor”, a conchis Mihăiţă Negură.
Sursa: Ziarulevenimentul.ro
