Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă din Suceava este cu un picior în groapă. De-a lungul anilor, instituţia a fost deposedată de suprafeţe destul de însemnate de teren agricol, ferma de animale din Ițcani a fost închisă în 2009 şi instituţia nu are resursele necesare ca să atragă fonduri europene, scrie ziarulevenimentul.ro. Pe scurt, Staţiunea este departe de a fi o poveste de succes în agricultură a statului român.
Instituţia de cercetare de la Suceava se află în subordinea Academiei Agricole „Gheorghe Ionescu Siseşti” şi se autofinanţează în totalitate, din diverse activităţi, mai puţin cele de cercetare, care deocamdată sunt susţinute financiar şi nu aduc bani. Lipsa fondurilor, problema cea mai stringentă a staţiunii de cercetare, se vede cu ochiul liber, chiar din stradă, din vecinătatea Spitalului Judeţean, unde se află birourile instituţiei, înfiinţate acum aproape 70 de ani.
Ferma din Ițcani, închisă
Înainte de 1989, patrimoniul Staţiunii de Cercetări Agricole din Suceava era destul de însemnat. Instituţia avea peste 2.500 de hectare de teren agricol în administrare, iar acum mai are doar 800 de hectare. „S-au făcut retrocedări”, a declarat dr. ing. Dumitru Bodea, directorul Staţiunii. Pentru toate neajunsurile instituţiei există explicaţii. Chiar şi pentru faptul că în anul 2009, ferma de la Iţcani a Staţiunii a fost închisă. În 1989, în grajdurile aflate la marginea cartierului erau peste 1.000 de vite. În 2008, în fermă au mai rămas mai puţin de 300 pentru că animalele au fost vândute. „Nu aveam posibilitatea financiară să facem investiţii la fermă. Nu puteam obţine autorizaţii de la Direcţia Sanitar Veterinară şi de la Mediu”, a adăugat dr. Bodea. Ce-i drept, ferma nu putea fi autorizată, pentru că se află la o distanţă mică de locuinţe. Grajdurile care odinioară erau pline cu animale au intrat chipurile în conservare, însă geamuri nu mai au, iar zidurile încep să se degradeze. Specialiştii spun că, cel mai probabil, în câţiva ani, clădirile fermei din Ițcani nici nu vor mai exista, pentru că nu sunt utile, nu pot fi rentabilizate, iar terenul de sub ele este deja vânat de afaceriştii imobiliari din ţară.
Nu pot accesa fonduri europene
Aşadar, Staţiunea de Cercetări Agricole de la Suceava, care are 50 de angajaţi, dintre care doar 6 cercetători, este săracă şi poate face investiţii, chiar dacă are în administrare nu 100 ci 800 de hectare de teren agricol. Cu mici excepţii, instituţia face agricultură cu utilaje vechi de 30 sau chiar 40 de ani. Soluţia în cazul acesta ar fi fost fondurile europene, care însă nu pot fi accesate. Şi pentru acest neajuns, dr. Dumitru Bodea are o explicaţie: „Instituţia nu poate singură să acceseze proiecte europene, doar în parteneriat cu Colegiile şi Institutele Naţionale din ţară. Au fost tentative, dar au eşuat. Nu se poate din cauza resursei umane. Dacă în anii 2000 aveam 20 de cercetători, acum avem şase”. Pe de altă parte, Staţiunea a avut anul trecut trei proiecte de cercetare finanţate de Ministerul Agriculturii, care au acoperit doar 15% din cheltuielile proiectelor de cercetare. „Avem acea politică de conservare şi supravieţuire”, este concluzia trasă de directorul instituţiei de cercetare. O concluzie pripită am spune noi, dat fiind că staţiunea este în subordinea Academiei, unde se presupune că se găsesc soluţii la problemele de dezvoltare.
