O femeie de 50 ani, din municipiul Suceava s-a deplasat, duminică, la cimitirul din cartierul George Enescu, la mormântul soţului, ocazie cu care, lângă gardul împrejmuitor, în pădure, a observat un copil care stătea ghemuit şi s-a deplasat către el.
Minorul i-a cerut apă şi s-a apropiat de femeie încercând să-i distragă atenţia, moment în care i-a smuls de la gât lanţul din aur, după care a fugit în pădure, fiind urmat de alţi copii care se ascundeau în vegetaţia din apropiere.
„Din cercetările efectuate de poliţişti a rezultat că sunt indicii temeinice că cel care a comis fapta face parte dintre minorii care în ultima luna au mai comis două tâlhării prin smulgere de bijuterii de la femei vârstnice aflate în cimitirul respectiv”, se arată într-un comunicat al Poliţiei.
Potrivit unor statistici a poliţiştilor suceveni, din cele 67 de tâlhării sesizate, un număr de 22 (32,83 %) dintre faptele analizate s-au comis prin smulgerea fie a telefoanelor mobile sau a lănţişoarelor de la gâtul victimelor, fie a poşetelor, genţilor, sacoşelor sau a chiar a portofelelor cu bani din mâinile acestora.
Potrivit studiilor realizate de către Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii la nivel naţional, pe timpul verii se înregistrează aproape 700 de fapte de acest gen, în timp ce iarna, primăvara şi toamna, media acestora scade cu aproximativ 100 de incidente.
Deşi am fi tentaţi să credem că cele mai multe tâlhării se comit la adăpostul întunericului, studiul dosarelor relevă o altă realitate, şi anume faptul că, cele mai multe tâlhării se comit în timpul zilei . 40% din infracţiuni s-au comis în intervalul orar 12:00 – 18:00 iar 30% s-au comis în perioada 06:00 – 12.00.
Tâlhăria comisă prin smulgere intră în categoria tâlhăriilor comise cu violenţă moderată şi se referă următoarele situaţii:
– autorul a imobilizat victima pentru a-i sustrage bunurile;
– autorul a îmbrâncit sau a lovit uşor victima pentru facilita deposedarea de bunuri şi pentru a-i împiedica reacţia de apărare;
– autorul a folosit forţa ulterior deposedării pentru a-şi asigura scăparea.
Autorii au acţionat cu rapiditate, bazându-se pe luarea prin surprindere a victimei şi pe sentimentul de teamă pe care l-au indus. De obicei, între victimă şi autor există un vizibil dezechilibru de forţe, pe acest lucru bazându-se şi autorii, nefiind necesară anihilarea victimei, ci numai punerea ei în imposibilitatea de a reacţiona pe moment.
În ceea ce priveşte factorii favorizatori ai acestui gen de fapte , s-au evidenţiat mai multe situaţii: stări conflictuale, consumul de alcool, datorii acumulate de către autor faţă de diferite persoane ( stare financiară precară), lipsa iluminatului public sau zone slab circulate.
Din analiza datelor se observă o pondere mai mare a victimelor în rândul femeilor 80% . Analizând modul de comitere, s-a putut observa o corelaţie între sexul victimei şi modalitatea prin care s-a comis tâlhăria , la un nivel de semnificaţie. Astfel, femeile au fost cel mai frecvent deposedate prin smulgere de telefonul mobil, lănţişoare sau genţi – fapt explicabil, dacă ne gândim că femeile poartă cel mai vizibil lănţişoare sau alte bijuterii, au poşete sau genţi pe umăr, iar telefoanele le poartă frecvent agăţate la gât cu şnur, în timp ce bărbaţii nu-şi ţin obiectele de valoare la vedere şi au o capacitate de reacţie mai mare pe care tâlharii specializaţi în smulgere nu şi-o asumă.
Cu toate acestea, au fost 2 situaţii în care victimele au fost bărbaţi, acestora le fiind sustrase telefoanele mobile în diferite locaţii, respectiv în parcare şi în bar.
În ceea ce priveşte vârsta victimelor, s-a constatat faptul că, 20% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 18 – 30 ani iar 30% au vârsta mai mare de 70 de ani.
După cum se poate observa , în cele mai multe cazuri, victimele sunt persoane fără o forţă fizică deosebită (femei), care, nu au opus nicio rezistenţă. În două situaţii victimele au fost luate prin surprindere, autorii acţionând de la spate, situaţie în care părţile vătămate nu au avut timp să reacţioneze ( să protejeze bunurile respective, să ţipe, etc.) .
În ceea ce priveşte reacţia victimelor, numai una dintre ele a reţinut semnalmente utile privind identitatea autorului, în celelalte situaţii victimele, au rămas în stare de şoc (aspect valorificat de către autori).
În acest context, poliţiştii de prevenire din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii – IPJ Suceava, desfăşoară activităţi de promovare a recomandărilor preventive. Mesajele promovate prin intermediul spoturilor audio, a afișelor și pliantelor sunt semnificative şi vor să atragă atenţia cu privire la comportamentele pe care fiecare dintre noi trebuie să le adopte pentru a-şi proteja bunurile, proprietatea privată și integritatea fizică, dar şi la faptul că există şi vor exista permanent persoane rău intenţionate care vor profita din plin de neatenţia sau neglijenţa semenilor lor.
