Sucevenii calcă pe mormintele strămoşilor

Foarte multe blocuri şi case din municipiul Suceava au fost construite pe cimitire vechi şi aproape uitate. Pe vremuri, constructorii nu făceau descărcare arheologică, aşa că, pe alocuri, sucevenii calcă pe mormintele strămoşilor.

Un astfel de cimitir a existat în zona centrală a oraşului, mai exact acolo unde se află strada Prunului, la câţiva paşi distanţă de Piaţa Agroalimentară. Tot pe această stradă se află şi casa în care a stat în gazdă Ciprian Porumbescu pe când era la cursuri.

„În 1951, o echipă de arheologi de la Bucureşti a făcut săpături în zona numită «drum naţional», puţin mai jos de casa în care a stat Porumbescu. Arheologii au găsit morminte datate în baza materialului monetar în secolul al XVI-lea. Autorul săpăturilor presupune că pe locul casei în care a stat Porumbescu, ar fi fost altarul unei biserici ortodoxe”, a declarat arheologul Ion Mareş, director adjunct la Muzeul Bucovinei.

El a continuat cercetările şi a descoperit că respectiva biserică era numită „A fetelor”.

„Biserica a fost demolată în 1777 de către administraţia austriacă de atunci pentru a folosi piatra ei la construcţia cazarmelor militare. Spun documentele că biserica era dărâmată mai mult de jumătate. Comunitatea şi-a dat acordul pentru ca piatra să fie folosită în acest scop”, a spus Mareş.
Astăzi de o parte şi de alta a străzii Prunului sunt case. Locuinţele au fost construite exact pe amplasamentul cimitirului medieval, fără să se facă descărcare arheologică în prealabil. De altfel, nu odată s-a întâmplat ca proprietarii caselor să găsească oseminte umane în grădină sau pietre de mormânt când au înlocuit conductele sau când au săpat în grădină pentru a planta copaci.
Blocuri pe cimitir
Cândva a existat un cimitir şi pe strada Mihai Viteazu din municipiul Suceava, peste drum de biserica „Sf. Nicolae”. Câteva oseminte au ieşit la iveală în urmă cu câţiva ani, când s-au făcut săpături pentru înlocuirea unor ţevi de canalizare.

„În 2009 a fost făcut un şanţ pentru introducerea unei conducte. Atunci am trecut întâmplător prin zonă şi am văzut că muncitorii au găsit câteva oase şi un craniu uman”, ne-a spus Ion Mareş. Pe locul respectiv, spun documentele de epocă găsite în casa Simion Florea Marian, a existat o biserică armenească numită „Sfânta treime”.

„În 1780 biserica avea fisuri şi era în colaps. Prin zonă a trecut soţia unui armean cu copilul în braţe şi peste ei a căzut o bucată din zid. Femeia a murit. Atunci s-a luat decizia a biserica să fie demontată şi remontată lângă Biserica «Sfânta Cruce»” de lângă autogară”, a completat arheologul.

Biserica a fost mutată, însă cimitirul a rămas. În anii ’50 în zonă au fost construite blocuri şi nu s-a făcut descărcare arheologică. Osemintele găsite de muncitori au fost depozitate laolaltă cu pământul săpat şi nu au fost înhumate aşa cum era normal. Totuşi, printre blocuri, în zona spaţiilor verzi, ar mai exista oseminte, crede Ion Mareş. Aşa că sucevenii calcă pe locurile de veci care aparţin strămoşilor fără să ştie.