Obștea Mănăstirii Putna în frunte cu starețul Melichisedec Velnic a trimis ca dar Patriarhului României, Preafericitul Daniel o icoană, cu prilejul zilei onomastice şi a sărbătorilor de iarnă. Icoana a fost lucrată în atelierul mănăstirii noastre prin mâna părinţilor: arhidiacon Anastasie, protosinghel Daniil, schimonah Sofronie, monah Isaia şi rasofor Gavriil (Gavril Grigorescu) și reprezintă Sfinţii Mucenici Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache.
,, Având în vedere că anul 2014 este închinat în Patriarhia Română Sfinţilor Martiri Brâncoveni, cu smerenie şi cu bucurie părinţii iconari au pictat o icoană a Sfinţilor Mucenici Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache. Pe lângă chipurile sfinţilor, în pictarea icoanei s-a ţinut cont şi de împrejurările istorice şi semnificaţiile duhovniceşti ale vieţii Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Coroanele pe care le poartă pe cap voievodul şi fiii săi sunt o îmbinare între coroana imperială bizantină, închisă şi coroana domnească românească, deschisă. Îmbinarea este preluată dintr-un tablou aflat la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina“ din Sinai, unde, pe masa de lângă portretul statuar al domnului, se află o astfel de coroană. Ideea continuităţii imperiale creştine o regăsim în coroana imperială bizantină pe care o binecuvântează dreapta Mântuitorului Hristos, urmată de stema Cantacuzinilor şi de cea a Ţării Româneşti, corbul cu crucea în cioc. Reprezentarea stemelor s-a făcut după modelul aflat pe porticul de intrare în biserica mare a Mănăstirii Horezu, unde corbul este pus în stânga intrării, iar stema Cantacuzinilor în dreapta,, spune starețul Mănăstirii Putna în felicitarea adresată Patriarhului României.
Înalta fața monahală a ținut să explice în detaliu ce reprezintă această icoană.
,, Grilajul fondului icoanei, stucatura, semnifică întemniţarea mucenicilor. Pentru că este primul martirizat, în mâna Sfântului Mucenic Ianache Sfetnicul se găseşte formula scurtă a doxologiei ortodoxe, al cărei text este arătat de degetul indicator: „Treime Sfântă, slavă Ţie!“
Pe sulul desfăşurat în mâna Sfântului Mucenic Matei sunt înscrise cuvintele pe care i le-a adresat tatăl său: „Din sângele nostru n-a fost nimeni care să îşi piardă credinţa“.
Crucea de pe mijloc realizează legătura icoanei cu icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care se regăseşte ca un laitmotiv în iconografia epocii brâncoveneşti. Ea este crucea martiriului, cununa ei fiind binecuvântată de Mântuitorul cu mâna stângă. Crucea se află între domn şi primul său fiu, Constantin, şi semnifică unitatea dintre aceştia, exprimând principiul dinastic. Totodată, ea face legătura între anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Crucea pe care o poartă Sfântul Mucenic Ştefan în mână este reflexul crucii principale a icoanei. Pe caftanul domnului se găseşte un model preluat dintr-un manuscris al Sfântului Antim Ivireanul din anul 1709, un vrej din care s-a scos fructul, rodia, şi a rămas o floare, care trimite la cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos: „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele“ (Ioan 15, 5), reprezentând acum mesajul domnului către fiii săi,, mai susține starețul Mănăstirii Putna care a mai arătat că această icoană reprezintă ,, prinosul de cinstire al obştii mănăstirii noastre, întemeiată de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, faţă de Sfinţii Martiri Brâncoveni. Domni ai Moldovei, respectiv ai Ţării Româneşti, ei au fost aleşi de Dumnezeu şi răsădiţi în poporul nostru, spre folosul duhovnicesc al acestuia şi al întregii Ortodoxii şi spre apărarea creştinătăţii. Vă rugăm să primiţi această sfântă icoană ca recunoştinţă pentru osteneala Preafericirii Vostre de a cârmui Biserica nostră şi pentru eforturile prin care sprijiniţi înţelegerea şi continuarea culturii şi civilizaţiei creştine a poporului român,,.
