Conducerea Consiliul Judeţean Suceava a purtat discuţii cu primarii, reprezentanţi ai operatorului unic de apă şi canalizare ACET, Asociaţiei Judeţene de Apă şi Canalizarea(AJAC), precum şi ai consultantului şi constructorului, analizate fiind stadiile fizice ale celor 11 proiectele de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare, dar şi de modernizare a staţiilor tratare – epurare, finanţate în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) – Mediu.
Una dintre probleme se întâlneşte la Rădăuţi, municipiu în care este suspendat contractul pentru execuţia staţiei de tratare-epurare, lucrări care au demarat după 14 iunie 2013.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, că deşi situaţia este una gravă, primarul Aurel Olărean nu dat curs invitaţie de participa la şedinţă, cu toate că fusese văzut în reşedinţa de judeţ.
“Din păcate domnul Olărean a lipsit nemotivat. L-am văzut, a fost prezent prin Suceava, dar nu era preocupat, pentru că, din păcate, la Rădăuţi avem şi cea mai gravă situaţie, în sensul că acel contract care se semnase, iniţial, pentru staţia de epurare, printr-o decizie a Curţii de Apel, a fost, deocamdată, suspendat. Mi-aş fi dorit să putem discuta cu domnul primar, însă nu s-a putut”, a reliefat Nechifor, menţionând că, pe partea de reţele, s-a ajuns la un stadiu fizic de 37,5%, contractul fiind semnat în 15 noiembrie 2012.
Şeful administraţiei judeţene a arătat că municipiul Suceava are stadiul cel mai înaintat de execuţie, cel de 44% – pe partea de reabilitare a reţelelor de apă şi a celor de canalizare, în timp ce sifonul invers de pe râul Suceava, din preajma staţiei de tratare-epurare, este executat în proporţie de 80%.
În Fălticeni, reţelele sunt la stadiul de 15%, iar staţia de epurare, la cel de 25%; în Vatra Dornei s-a ajuns la 8%, în ceea ce priveşte extinderile de conducte, şi de 18%, la capitolul epurare; în Gura Humorului, primul gen de lucrări au ajuns la 35%, iar cel de al doilea, la 4%, contractul fiind întârziat de elaborarea proiectului tehnic.
În oraşul Salcea, în prezent se caută o soluţie pentru sistem care să permită “deferizarea”, în din zonă având o concentraţie ridicată de fier.
La fel se întâmplă şi în Măneuţi, cheltuielile suplimentare urmând a fi acoperite din economiile realizate pe durata licitaţiilor de desemnare a constructorilor.
“Am dorit să vedem şi o regândire a graficului lucrărilor de anul viitor, astfel încât să nu ne suprapunem cu perioada a doua din POS-Mediu. Mesajul meu a fost ca, în anul 2014, să fim pregătiţi pentru o evoluţie mai rapidă şi lucrări mai concentrate, astfel încât să încheiem lucrările cât mai repede”, a subliniat Nechifor.
Potrivit autorităţilor judeţene, într-un an, în cadrul POS Mediu s-au cheltuit 52 de milioane de lei, adică aproximativ 20% din valoarea totală contractată a lucrărilor.
