Joi 25 Aprilie 2024, Actualizat 12:00 am

Sucevean cercetat pentru jaf armat în Belgia, săltat de mascați de la Rădăuți

Un tânăr de 29 de ani, din Rădăuți, cercetat pentru jaf armat în Belgia, a fost ridicat de mascați, sâmbătă, din locuința sa din Rădăuți și reținut pentru 24 de ore în arestul IPJ Suceava. Petru Ionel Curelar este cercetat de autoritatile belgiene pentru două infracțiuni de jaf organizat sau armat.

„La data de 19.10.2018, polițiștii Serviciului Investigații Criminale din cadrul IPJ Suceava au pus în executare mandatul european de arestare emis de autoritățile belgiene față de un bărbat de 29 de ani, din municipiul Rădăuți, pentru comiterea a două infracțiuni de jaf organizat sau armat, conform legislației belgiene. Bărbatul, a fost identificat de polițiști la domiciliu, fiind reținut și prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care a emis ordonanță de reținere pentru 24 ore, urmând să fie prezentat în fața instanței de judecată. În baza ordonanței, bărbatul a fost încarcerat în arestul I.P.J. Suceava”, susține purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava, cms. Ionuț Epureanu.

Individul a fost trimis în judecată și în România, după ce, împreună cu alte persoane, a țepuit mai multe firme de asigurări prin înscenarea unor accidente rutiere.

În perioada 2009 – 2012, la diferite intervale de timp, Avram Lilian, Dănilă Dănuţ, Lazăr Anişoara, Avram Daniel, Musteaţă Mihăiţă, fiind sprijiniţi de alte persoane, respectiv Curelar Petru Ionel, Chiribău Andrei Cătălin, Ciorpac Andrei, Acatrinei Gabriel, Gherman Gavril, Gherman Florin Nicolae, Politic Vasile Daniel, Pamparău Cristian, Isopescu Vasile, Popa Nicuşor Bogdan, Avram Vasile, au indus în eroare sau au încercat să inducă în eroare societăţi de asigurări, înscenând accidente rutiere pentru obţinerea de despăgubiri.

Aceştia nu au acţionat în mod organizat, coordonat, sub conducerea unui lider, ci fiecare dintre aceştia a desfăşurat activităţi similare, în mod independent, ajutându-se, eventual, între ei, la punerea în scenă a unor accidente.

Astfel, inculpaţii deţineau sau procurau autoturisme scumpe, de lux, deja avariate (marca BMW, Audi, Jaguar, Mercedes, Volvo), pe care le foloseau pentru a înscena accidente rutiere, care în fapt nu aveau loc sau erau simulate pentru a da credibilitate mecanismului de producere. Majoritatea au fost înscenate ca presupunând implicarea a două autovehicule, dar au fost identificate şi evenimente rutiere în care s-a declarat că au fost implicate trei autovehicule (pentru a justifica avarii în faţă şi în spate la autoturismul deja avariat) sau un singur autovehicul. Unul dintre autovehicule era autovehiculul scump, deja avariat, iar al doilea era autovehiculul „vinovat”, în general un autovehicul ieftin (de multe ori de fabricaţie autohtonă, marca Dacia), ale cărui reparaţii să nu fie costisitoare, având în vedere că nu puteau fi acoperite în baza unei poliţe de asigurare. Astfel, despăgubirile pentru autoturismele scumpe, deja avariate, au fost solicitate, de cele mai multe ori în baza poliţei de asigurare de răspundere civilă auto RCA aferentă acestor autovehicule ieftine, folosite în scenariile accidentelor ca autovehicule „vinovate”.
Au fost identificate şi situaţii în care despăgubirile au fost solicitate în baza unor poliţe de asigurare facultativă tip CASCO.

Autoturismele deja avariate au fost prezentate în mod repetat unor societăţi de asigurare diferite, cerându-se despăgubiri pentru aceleaşi avarii prezentate de autoturisme, pretinzându-se însă, la fiecare societate de asigurare, că au fost produse în împrejurări diferite, în accidente rutiere diferite.
Multe dintre autoturisme proveneau din străinătate, fiind posibil să fi fost achiziţionate deja avariate. De altfel, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că Avram Lilian, zis „Giuliano”, a achiziţionat autoturisme avariate de pe teritoriul României, pretinzând că le va dezmembra.
Pentru a îngreuna descoperirea fraudei, de la un eveniment rutier la altul s-a procedat la schimbarea societăţii de asigurări, la schimbarea proprietarului şi a conducătorului auto, precum şi a numărului de înmatriculare. Autoturismele provenite de pe teritoriul Marii Britanii au fost prezentate societăţilor de asigurări fie cu numere de înmatriculare britanice, fie cu numere de înmatriculare provizorii româneşti.

Cu privire la unele pretinse accidente rutiere, inculpaţii au sesizat organele de poliţie, au dat declaraţii false în faţa lucrătorilor de poliţie, prezentând o dinamică nereală a accidentului pretins produs, iar în baza declaraţiilor false date de conducătorii auto, lucrătorii de poliţie au întocmit procese verbale de constatare a contravenţiei, procedând la sancţionarea conducătorului auto indicat ca fiind vinovat. În continuare, folosind procesul verbal şi declaraţiile date în faţa organelor de poliţie, inculpaţii s-au adresat societăţilor de asigurări, prezentând acelaşi mecanism nereal de producere a evenimentului rutier, iar în baza înscrisurilor falsificate au fost deschise dosare de daună, în care inculpaţii au încercat sau au reuşit să inducă în eroare societăţile de asigurare, în vederea obţinerii de despăgubiri necuvenite pentru avarii preexistente.

De menţionat este că în cea mai mare parte a cazurilor, deşi pretinsele evenimente rutiere au avut loc în interiorul localităţilor şi s-au soldat cu avarii majore ale autoturismelor (la unele dintre autoturisme s-a constatat daună totală), nu au existat victime şi nu au fost identificaţi martori oculari. Evenimentele rutiere au fost înscenate în diferite localităţi, majoritatea din zona Rădăuţi, dar şi în apropierea municipiului Fălticeni sau chiar în judeţul Iaşi.

Multe dintre evenimentele rutiere sunt pretins produse după acelaşi scenariu: efectuarea unei manevre bruşte de evitare a unei gropi sau a unui câine (de către autoturismul „vinovat”), cu consecinţa acroşării laterale a unui autovehicul aflat în depăşire (autoturismul care urma a beneficia de despăgubiri), care în urma impactului părăseşte partea carosabilă, ajunge în şanţ, apoi ricoşează într-un obstacol (copac, stâlp, parapet de beton).

Cele mai multe evenimente rutiere au fost înscenate la iniţiativa şi cu contribuţia lui Avram Lilian, acesta oferind idei sau maşini avariate şi altor persoane pentru a acţiona în mod similar.
Un mare număr de accidente a fost înscenat cu contribuţia lui Dănilă Dănuţ, la iniţiativa şi sub coordonarea lui Avram Lilian, acesta fiind cel care furniza maşini deja avariate, alte maşini – „vinovate” de producerea accidentului, deţinea actele autoturismelor şi stabilea scenariul pentru pretinse accidente rutiere, scenariu care urma a fi declarat organelor de poliţie şi reprezentanţilor societăţilor de asigurări.

De asemenea, la înscenarea unui mare număr de accidente a participat Lazăr Anişoara, tot sprijinită de Avram Lilian. Lazăr Anişoara a înscenat accidente rutier şi împreună cu Avram Daniel, fratele lui Avram Lilian.

Alte accidente rutiere au fost înscenate la iniţiativa sau cu contribuţia lui Musteaţă Mihăiţă.
Astfel, inculpatul Avram Lilian a contribuit astfel la înscenarea a opt evenimente rutiere, Dănilă Dănuţ la înscenarea a şase astfel de evenimente, Lazăr Anişoara a contribuit la 4 evenimente rutiere, iar Musteaţă Mihăiţă şi-a adus contribuţia la 3 evenimente rutiere.

Restul inculpaţilor din prezenta cauză au participat doar la înscenarea a câte unui singur eveniment rutier, în general fiind folosiţi de „iniţiatorul” accidentului în calitate de conducători auto ai autoturismelor „vinovate”. Aceşti conducători auto au fost mereu schimbaţi, de la un accident la altul, probabil tot pentru a îngreuna descoperirea fraudei.

Au mai fost şi situaţii în care Avram Lilian a folosit acte de identitate aflate din varii motive în posesia sa, în unele dosare de daună figurând în calitate de conducători auto persoane care nu au avut nici un fel de legătură cu înscenarea accidentului rutier.

Inculpaţii au încercat sau au reuşit să inducă în eroare 7 societăţi de asigurări. În mare parte dintre evenimentele rutiere, inculpaţii nu au reuşit să inducă în eroare societăţile de asigurări, reprezentanţii acestora manifestând diligenţă şi efectuând verificări amănunţite înainte de a acorda despăgubiri (cu privire la o parte din doarele respinse la plată de societăţile de asigurări, inculpaţii au formulat acţiuni în judecată insistând în obţinerea de despăgubiri necuvenite).

În alte cazuri însă, inculpaţii au reuşit să fraudeze societăţile de asigurări, obţinând despăgubiri necuvenite consistente (25.000 – 60.000 de lei), sume care nu au fost recuperate şi cu care societăţile de asigurări s-au constituit părţi civile în prezenta cauză.


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*